Școală și incluziune – fiecare copil contează!

de Maria Kovacs, manager proiect Școli Conectate la Comunitate

Mă gândesc  la câteva școli (dintr-o localitate din România) unde, cu participarea unor organizații neguvernamentale și – într-o anumită măsură – a direcției de asistență socială, s-au făcut eforturi foarte mari pentru a integra un număr relativ mic de copii (circa 10), de vârstă școlară mică, proveniți din familii extrem de sărace, marginalizate din toate punctele de vedere imaginabile. În acest proces erau implicate multe persoane – fiecare cu un rol mai mult sau mai puțin clar în sprijinirea participării școlare și a învățării copiilor în cauză. Nu e de mirare că deseori apăreau sincope în colaborarea lor. Au existat succese – poate mărunte – percepute ca atare la diferite momente ale acestui proces anevoios de către adulții implicați. Din perspectiva altora, însă, pe un alt orizont de timp, procesul – suspendat parțial – s-a soldat cu eșec (la această oră un număr mult mai mic de copii se află în continuare în acele școli, deși, după câte se știe, ei merg în continuare la școală). Ce putem învăța din experiența percepțiilor diferite și a provocărilor cărora le-au făcut față părțile implicate?

Este foarte evident că un proces de incluziune socială a putut demara doar în condițiile în care conducerile școlilor respective erau extrem de dedicate cauzei și perseverente, pregătite de acțiune pe mai multe planuri, neclintite în crezul că în joc este viitorul unor copii. Pentru directori, procesul prin care au trecut a fost ocazie de învățare despre conlucrarea cu profesorii din propriile școli (deseori cea mai grea lecție), colaborarea cu organizații neguvernamentale (intențiile bune și deschiderea nu sunt suficiente), cu inspectoratul școlar (un hățiș de proceduri – nu neapărat eficiente – și asumarea limitată); comunicarea cu părinții (atât ai copiilor integrați, cât și ai copiilor din clasele în care se încerca integrarea lor); facilitarea comunicării între toate părțile implicate și … lista ar putea continua. Directorii s-au simțit provocați până la maxim, deseori singuri în încăpățânarea de a pune pe primul plan copiii – copiii tuturor părinților. Profesorii s-au simțit supraîncărcați de așteptările față de performanța lor didactică – atâția copii diferiți, necesitând atât de multă individualizare a învățării pentru a acomoda nevoile fiecăruia. Părinții s-au simțit nedreptățiți – diferite categorii de părinți din diferite motive. ONG-urile frecvent s-au simțit copleșite de situație.

Cauza incluziunii sociale într-o școală este demnă de toate eforturile necesare pentru depășirea acestor sentimente. Convingerea fermă că fiecare copil contează, că aceeași măsură nu se potrivește pentru toți, că doar comunicând și conlucrând constructiv, armonizându-ne eforturile putem depăși barierele din calea incluziunii ne oferă firul roșu pe parcurs. Performanța unei școli publice ar trebui să fie măsurată prin capacitatea sa de a șterge diferențele care rezultă din situația socio-economică a familiilor copiilor.

postare 1 iul

Fundația Noi Orizonturi dorește să vină în sprijinul școlilor comunitare care se angajează pe calea incluziunii sociale. Pentru a vă informa despre proiectul Școli conectate la comunitate, în care promovăm incluziunea socială, vă invităm să accesați pagina web a Fundației Noi Orizonturi.

Școală pentru toți cei care au nevoie de ea

„Am aflat că tații a cinci copii din școala noastră urmează să plece la lucru în Irlanda. Unul e chiar fost elev și parcă îmi amintesc că la școală a învățat franceza, ca primă limbă străină, nu engleza. Oare cum se descurcă cu engleza? Am putea să le oferim acestor persoane ajutor cu exersarea limbii engleze,” spune directorul școlii profesoarei de limba engleză. „Doamna Ionescu a primit un calculator de la fiica ei, ca să poată ține legătura mai ușor, prin Internet, să îi trimită poze, să o vadă pe nepoțica ei, pe care nu o poate vizita uşor. Nu prea se descurcă și m-a întrebat dacă aș putea să îi recomand un elev de la gimnaziu sau de la liceu care să o ajute. Tu pe cine ai recomanda?”, îl întreabă diriginta clasei a 8-a pe profesorul de tehnologia informației.

Școala comunitară oferă servicii educaționale pentru copii, tineri și adulți din comunitate, utilizând informații din diferite surse, pentru a identifica nevoile lor de învățare și interesele lor de dezvoltare personală și încurajând învățarea intergenerațională. De asemenea, școala mediază între diverși ofertanți de servicii educaționale, de exemplu, între o organizație care oferă activități de tipul cercurilor de lectură și  scriere creativă și persoanele din școală interesate să participe la astfel de activități în timpul vacanței sau după ore. Școala apreciază contribuția altor organizații la învățarea copiilor și a adulților și, pe cât posibil, stabilește legături între aceste activități de învățare și programa școlară.

postare 29 iun

Fundația Noi Orizonturi apreciază școlile care oferă sau mediază ofertarea de servicii educaționale de calitate. FNO colaborează cu școli care mediază învățarea copiilor și tinerilor prin cluburile sale IMPACT, precum și în alte inițiative. Pentru a vă informa despre proiectul FNO Școli conectate la comunitate, în care vrem să identificăm împreună și să ne conectăm și cu alte organizații care facilitează învățarea copiilor, tinerilor și adulților în comunitățile deservite de școlile comunitare, vă invităm să accesați pagina web a Fundației Noi Orizonturi.

 

Școli comunitare în sprijinul dezvoltării sustenabile a comunității

Dezvoltarea comunitară este un proces ce reunește membrii comunității care acționează împreună și generează soluții la problemele identificate în comun. Bunăstarea comunității – din punct de vedere economic, social, cultural sau al stării mediului înconjurător – este deseori rezultanta unor astfel de acțiuni inițiate de cetățeni pro-activi care colaborează la „nivelul ierbii”. Poate că materializarea acțiunilor sunt lucrări de curățire a albiei râului care inundă repetat porțiuni din localitate, sau clădirea unei stații de autobuz acoperite astfel încât atunci când plouă, oamenii – inclusiv elevii navetiști – să nu aștepte autobuzul în ploaie, sau inițierea unei întreprinderi sociale sau repararea unor clădiri de interes public sau o pagină web de promovare a agroturismului local. Oricare să fie amploarea acțiunilor, procesul participativ este esențial pentru prioritizarea cât mai bună a problemelor de rezolvat și identificarea, precum și implementarea în comun a unor soluții sustenabile.

Într-o școală comunitară, o sală de clasă se poate transforma, după cursuri, în spațiul care găzduiește întâlniri ale membrilor comunității. Profesorii și elevii pot participa la toate procesele (de consultare, de decizie, de proiectare, de implementare) mai ales în cazul în care școala este afectată direct. Școala poate ajuta oamenii din localitate să se pregătească pentru a participa constructiv la ședințele grupului de inițiativă – de exemplu, prin oferirea unor formări specifice de dezvoltare a deprinderilor de ascultare activă. Video proiectorul școlii poate fi folosit pentru a derula mai eficient întâlnirea grupului de acțiune locală. Proiectele sau planurile de acțiune ale asociației comunitare pot fi tehnoredactate de elevi care folosesc cu ușurință calculatorul. Pagina web sau pliantul de promovare a agroturismului în localitate pot fi traduse în limbi de circulație internațională la lecțiile de limbă străină, cu implicarea elevilor.

postae luni 27 iun

O școală care este dedicată bunăstării comunității sale va găsi, cu certitudine, modalitatea de a-și aduce contribuția la dezvoltarea ei. Pentru a vă informa despre proiectul „Școli conectate la comunitate”, prin care promovăm participarea școlilor la dezvoltarea comunității, vă invităm să accesați pagina web a Fundației Noi Orizonturi.

 

Învățarea ca valoare – valoarea învățării

La nivel proverbial știm că omul, cât trăiește, învață. Este însă posibil să transpunem acest dicton, conștient, în realitate? Inițiativa Fundației Noi Orizonturi de a facilita conectarea mai bună a școlilor cu comunitățile lor este realmente o invitație la învățare: învățare prin cooperare, pe parcursul întregii vieți, a fiecăruia dintre cei care participă la „viața” comunității, în sens mai îngust sau mai larg. Asta pentru că noi credem în valoarea și în relevanța învățării pentru calitatea vieții fiecărui individ, pe de o parte, și a grupurilor de indivizi, pe de altă parte.

24 iun refacut

Învățarea este un proces social. Învățăm interacționând cu mediul, comunicând, negociind sensuri cu alte persoane, direct sau mediat. Ni se pare justificat, dezirabil, ca părintele să întrebe copilul ajuns acasă de la școală: „Ce ai învățat azi?”. La fel de justificată ar fi și întrebarea adresată adultului ajuns acasă de la fermă, de la o ședință sau de la cumpărături: „Ce ai învățat azi?”. Cu alte cuvinte, ce ai observat (nou), ce conexiuni noi s-au făcut în mintea ta (de care ai devenit conștient) ca urmare a expunerii la mediul în care ai fost? Ce vei face mai bine, mai ușor, mai profitabil, mai eficient cu o proximă ocazie ca urmare a celor „învățate” azi?

Învățarea nu se măsoară în punctaje pe care le obținem la lucrări de control, la examene naționale sau la teste de aptitudini. Învățarea autentică s-ar putea măsura în gradul de încredere pe care îl avem în claritatea unei reprezentări mintale pe care ne-am creat-o despre o idee, un proces, un fenomen. Conectarea indivizilor în procesul de învățare înseamnă că ne ajutăm reciproc să percepem ideile, procesele, fenomenele cu același grad de acuitate.

În Școli conectate la comunitate, încurajăm învățarea care ne împlinește ca persoane gânditoare, responsabile, persoane cărora le pasă, persoane care înțeleg mai bine mai multe conexiuni, persoane care conștientizează, împreună, cât mai multe implicații ale acțiunilor lor, care cred că – prin puterea acțiunilor lor negociate și armonizate – pot să își facă viața mai bună și care acționează pe baza acestui crez.

Pentru a afla cum vă puteți alătura acestui proces de învățare autentică, pe tot parcursul vieții, vă invităm să accesați site-ul Fundației Noi Orizonturi  și să ne semnalați interesul vostru până în 3 iulie 2016.

Școli conectate la comunitate: voluntariat pe bune

de Maria Kovacs, manager proiect Școli conectate la comunitate, lansat în această vară de Fundația Noi Orizonturi

Generațiile crescute în anii ‘70-80 probabil că vor rezona mai ușor cu ideile de mai jos. Vă amintiți cu siguranță cum noi, la școală și la facultate, făceam voluntariat obligatoriu. Puteam folosi această sintagmă pentru a exemplifica ce este un oximoron, dar, în rest, eu una nu chiar înțelegeam de ce, cu ce scop făceam ceea ce făceam. Ce cauză serveam … Niciunul dintre profesorii mei, nici la școala generală, nici la liceu (pedagogic sau industrial), nici la facultate – nu a dat vreun sens lucrurilor pe care le făceam – în contul timpului liber sau în contul cursurilor. Doar că, fără doar și poate, trebuiau făcute … Lucrurile drăguțe care mi-au rămas în amintire sunt adunatul diverselor fructe de pădure (care – cu toate că aveam „normă”, era distractiv până la un punct), culesul frunzelor de dud pentru viermii de mătase (ca norocul, era un dud în curtea vecinei), culesul de cireșe (ne lăsau să mâncăm cât voiam). Culesul porumbului, sortarea cartofilor nu mai erau atât de distractive.

Un episod de voluntariat deosebit de kafkian s-a întâmplat când ni s-a cerut să aducem la cantina  liceului (pedagogic, dintr-o localitate din vestul țării) doi iepuri de câmp vii. O sarcină, prin excelență, provocatoare. Nu știu dacă așteptarea realistă a celor care au gândit-o a fost ca noi, adolescenții, să prindem iepurii. Nu știu nici dacă rostul exercițiului ar fi fost să scăpăm horticultura de acțiunile distructive ale iepurilor de câmp sau să asigurăm necesarul de proteine pentru cei care mâncau la cantină – poate ambele combinate – însă știu că drumul cu cei doi iepurași (de care au făcut rost părinții mei de la un unchi gospodar, pentru că sfârșitul de săptămână petrecut acasă – o dată la circa 3 luni – era mult prea valoros ca să mă pornesc în căutare de iepuri de câmp) cu personalul, de acasă până la orașul din vestul țării, timp de circa cinci ore, mi s-a părut fără de capăt. Sărmanii scoteau sunete care atrăgeau atenția celorlalți călători. Mă jenam de ei – oare ce or fi gândit? – și în același timp mă gândeam cu groază că s-ar putea ca ghemotoacele pufoase să moară înainte să ajung la destinație. Nu mi-e ușor să asociez aceste amintiri cu voluntariatul. Mai degrabă cu supunerea oarbă de teama consecințelor.

Înțeleg că unora – date fiind și aceste experiențe – ne poate fi mai greu să apreciem voluntariatul ca experiența împlinitoare de a contribui la o cauză în care credem.

Generațiile tinere de azi însă cunosc adevăratul sens al cuvântului „voluntariat”. Știu să își aleagă și cauzele la care sunt înclinați să contribuie voluntar. Tot mai multe școli și organizații încurajează și promovează voluntariatul, inclusiv ca un mijloc de învățare, de dobândire a unor experiențe valoroase. Cu sens.

Școala comunitară pe care dorim să o dezvoltăm împreună se definește prin încurajarea și facilitarea voluntariatului eficient, prin pregătirea oferită voluntarilor, prin facilitarea unor inițiative care implică voluntariat din partea elevilor, dar și a părinților, a profesorilor. Pentru binele unor cauze în care școala crede. În beneficiul învățării din experiența directă a unor acțiuni.

22 iun refacut

La fel ca în alte proiecte pe care le desfășoară, în Școli conectate la comunitate, Fundația Noi Orizonturi promovează voluntariatul. Pentru a vă informa despre cum puteți să încurajați și voi voluntariatul în cadrul școlilor comunitare, alăturându-vă inițiativei noastre, vă invităm să accesați pagina web a Fundației Noi Orizonturi.

Părinții – partenerul nr. 1 al școlii

„Părinții nici măcar nu-și trimit copiii la școală!”, „Părinților nu le pasă ce fac copiii la școală, nici măcar nu vin la ședințe!”, „Părinții vor doar note bune!”, „Părinții au doar pretenții de la noi, dar nu ne ajută cu nimic!”, „Părinții ne amenință cu reclamații!”. Auzim multe astfel de critici la adresa părinților. Toate sunt expresii ale nemulțumirilor profesorilor sau directorilor care nu reușesc să se situeze pe aceeași lungime de undă cu părinții, care asistă neputincioși la eșecurile unor elevi și – în disperare – blamează părinții acestora.

În folosul învățării și dezvoltării copiilor, este nevoie de multă răbdare și deschidere să găsim modalitatea potrivită de comunicare și colaborare cu părinții. Aceștia s-ar putea să nu înțeleagă imediat limbajul în care le vorbim; s-ar putea să nu fie disponibili când dorim noi să-i întâlnim sau pentru activitățile pe care noi le propunem; s-ar putea să ajungă la o întâlnire organizată la școală obosiți, adresându-ne mesaje formulate într-o manieră pe care noi – cei ai școlii – nu le înțelegem imediat. Cu toate acestea, știm că părinții sunt experții în materie când ne vorbesc despre copiii lor, despre ambițiile lor exprimate acasă, dar poate că nu și la școală, despre felul în care își petrec ziua în afara școlii, despre bucuriile lor, despre supărările lor … Părinții ne dau în grijă ce au ei cel mai de preț. Trebuie să onorăm această încredere cu care ne investesc a priori.

În școlile autentic conectate la comunitate, părinții, familiile elevilor sunt primii parteneri ai școlii. De fapt, părinții sunt întotdeauna primii profesori ai copiilor lor – deseori fără să fie conștienți de acest lucru. Fără ca părinții să ne încredințeze parte din educația copiilor lor, școala nu și-ar avea rostul. La fel, este lipsit de sens ca părțile atât de mult implicate în educația copiilor – părinții și școala – să transmită mesaje contradictorii acestora.

20 iun refacut

Pentru a armoniza mesajele școlii și ale părinților, școala comunitară invită părinții să afle despre oferta educațională a școlii și să își exprime punctul de vedere propriu despre această ofertă, să învețe cum pot să își sprijine copiii mai eficient și cum îi poate ajuta școala în cultivarea talentelor copiilor. Părinții sunt sprijiniți să se implice în procesul de învățare, să contribuie cu experiențele și expertiza lor în cadrul unui parteneriat funcțional, prin care aceștia devin promotori ai educației de calitate pentru toți.

Iată argumentul unui părinte în favoarea școlii comunitare: „Îmi doresc ca școala la care învață copilul meu să fie una comunitară deoarece acest lucru oferă mai multe posibilități de dezvoltare, pe foarte multe planuri, copilului meu: învață să fie activ, să fie voluntar, să accepte diversitatea, să-i ajute pe cei din jur.”

În proiectul Școli conectate la comunitate, Fundația Noi Orizonturi sprijină școlile comunitare în vederea stabilirii unor parteneriate funcționale, constructive cu părinții. Pentru a vă informa despre cum puteți să beneficiați de inițiativa noastră, vă invităm să accesați pagina web a Fundației Noi Orizonturi

Școala: parteneri sau parteneriate?

Unele școli au o diversitate de parteneri: instituții, organizații, grupuri informale, din localitate, din județ, din țară, din Europa, din alte colțuri de lume. Unele școli au acorduri de parteneriat sau protocoale de colaborare încheiate cu o sumedenie de instituții și organizații. Care este diferența între a avea parteneri și a avea acorduri de parteneriat semnate? Un răspuns simplu este: responsabilitatea autentic împărtășită pentru atingerea scopurilor comune și rezultatele reciproc avantajoase pentru parteneri. Parteneriatul e în beneficiul realizării misiunii comune a părților.

17 iun rerfacut

Școala comunitară se implică în parteneriate care aduc rezultate dezirabile atât pentru școală, cât și pentru comunitatea pe care o deservește împreună cu partenerii săi. Parteneriatul, pentru o astfel de școală, este garanția faptului că prin cooperare, prin colaborare, rezultatele eforturilor vor fi mai bune: toți partenerii sunt în câștig. De aceea, partenerii sunt implicați în procesele decizionale, partenerii se susțin și se promovează reciproc, partenerii depun eforturi comune pentru ca fiecare să poată depăși obstacolele și se bucură împreună de reușita fiecăruia. Parteneriatul între instituții este ca prietenia între oameni.

Fundația Noi Orizonturi este în căutare de școli care doresc să intre într-un parteneriat în care împreună să punem bazele unei rețele naționale de școli comunitare, pentru a testa modele de școli comunitare funcționale și a promova conceptul de școală conectată la comunitate. Ne dorim acest parteneriat pentru un sistem de învățământ mai relevant, mai eficient, pentru un viitor mai bun al fiecăruia dintre noi.

Pentru a vă informa despre cum puteți să deveniți parteneri în inițiativa noastră numită „Școli conectate la comunitate”, vă invităm pe site-ul Fundației Noi Orizonturi.

Despre leadership și școală comunitară

Care este menirea noastră, ca instituție? Cum ne imaginăm viitorul? Unde vrem să ajungem în următorii ani? Cum vrem să ne dezvoltăm? Ce ne propunem să realizăm până la capătul acestui an școlar? Într-o școală comunitară, aceste întrebări primesc răspunsuri negociate și agreate larg de actorii din comunitate.

15 iun refacut

Caracteristic școlii comunitare este leadership-ul participativ. Liderii unor astfel de instituţii de învățământ construiesc comunitatea școlii. Sunt vizionari și viziunea lor este împărtășită: țintesc spre crearea unor comunități largi de învățare, în care toţi participă la dezvoltarea armonioasă, sustenabilă a localității. Pentru liderii școlilor comunitare, procesele decizionale sunt ele însele oportunități de învățare.

Liderii școlilor comunitare sunt buni strategi, dar în acelaşi timp și buni administratori. Își cunosc resursele, le îmbogăţesc continuu și știu cum să le folosească eficient. Sunt inovatori, pro-activi și resping expresia „nu se poate”.

Dacă recunoașteți vreun director de școală în descrierea de mai sus, înseamnă că ați identificat un posibil candidat pentru programul „Școli conectate la comunitate”, al Fundației Noi Orizonturi, prin care urmărim să promovăm conceptul de școală comunitară și să punem bazele unei rețele de școli comunitare în România. Pentru a înscrie școala în acest proces de selecție, invităm Consiliile de Administrație ale școlilor interesate să aplice până în data de 3 iulie 2016, exclusiv prin poștă electronică, la adresa maria_kovacs@noi-orizonturi.ro.

Mai multe despre „Școli conectate la comunitate” și despre oportunitatea pe care o oferim școlilor din România, pe site-ul Fundației Noi Orizonturi.

Învățăturile din Peștera

La primăria din Peștera, județul Constanța, se știe că „degeaba faci drumuri, dacă merg pe ele oameni needucați”. Mai mult, primarul din localitate, Valentin Vrabie, a înțeles că rezultatele în educație nu apar de pe o zi pe alta, dar că în urma eforturilor depuse de întreaga comunitate, ele vor apărea cu siguranță.

Jurnaliștii din echipa emisiunii „România de iubesc!”, de la Pro TV, au realizat un material în satul modernizat cu bani din taxe și impozite locale și nu din bani de la guvern sau din alte fonduri. „Renovarea școlii a costat în jur de 300 de mii de euro. Toți elevii au tablete primite de ziua copilului de la Primărie, din bugetul local. Așa că sunt acum mult mai aproape de informație”, se arată în filmul pe care puteți să-l urmăriți aici.

E nevoie de un sat întreg pentru a crește un copil – acesta este crezul pe care clădim și noi proiectul „Școli conectate la comunitate”. Ne dorim să construim școli unde învățarea este realmente o valoare asumată de toți, unde acțiunile în sprijinul școlii se reflectă inclusiv în alocarea bugetului local și unde expertiza membrilor comunității, în diverse domenii, își găsește calea de acces spre sala de clasă. Școala comunitară oferă oportunități de învățare pentru fiecare persoană, ea funcționează ca un tot transparent, ca un magnet pentru toți membrii comunității. Școala comunitară este – în esență – spațiul care găzduiește un proces de dezvoltare continuă, sustenabilă.

În viziunea noastră, dezvoltarea școlii comunitare are mai multe dimensiuni:

Capture

 

Mai multe despre proiectul „Școli conectate la comunitate” și despre oportunitatea pe care o oferim școlilor din România, pe pagina web a Fundației Noi Orizonturi.

Școli conectate la comunitate

Fundația Noi Orizonturi lansează în această vară un nou proiect educațional menit să schimbe sistemul de învățământ din România. Proiectul „Școli conectate la comunitate” urmărește să promoveze conceptul de școală comunitară și să pună bazele unei rețele de școli comunitare în România.

Red Network Business Background

Cu ce se deosebesc școlile comunitare de restul școlilor? Cei mai mulți oameni cred că școlile servesc unui singur scop, asemenea unui telefon analog, cu fir – ele există pentru ca profesorii să predea și elevii să învețe. Școlile comunitare seamănă însă mai mult cu telefoanele inteligente, pentru că ele se conectează la comunitate, unde oamenii colaborează, învață și creează împreună.

O școală comunitară nu este doar un loc fizic, ci și un spațiu al parteneriatelor între diferiții membri ai comunității, încheiate cu scopul de a îmbunătăți procesul de învățare al elevilor și de a consolida legătura acestora cu comunitatea. „Școala comunitară se definește printr-o deschidere mare către comunitate. Spațiul acesta al școlii e un spațiu în care indivizi din comunitate – în primul rând părinți, dar și oameni cu o anumită pricepere, cu o anumită expertiză – vin și ei și participă, contribuie la a-i învăța pe copii lucruri care se leagă de curriculum, dar care amplifică sau adâncesc, mai bine zis, curriculumul, dându-i relevanță locală. Îi ajută pe copii să înțeleagă de ce e semnificativ să învățăm ceea ce ne propune școala să învățăm”, spune Maria Kovacs, managerul proiectului „Școli conectate la comunitate”.

Asemenea telefoanelor inteligente, școlile comunitare au un sistem de operare – o infrastructură – care face ca toate „aplicațiile” să lucreze sincronizat. Și asta își propune să pună la punct proiectul nostru – un sistem în care parteneriatele să devină posibile și să-și găsească rostul. Fie că e vorba despre lecții ținute de membri ai comunității sau lecții la care să participe copii și adulți deopotrivă; de proiecte de serviciu în folosul comunității gândite și implementate de copii; de includerea în Consiliul de Administrație a Școlii a unor membri ai comunității capabili să contribuie la elaborarea și implementarea strategiei de dezvoltare a școlii; de stabilirea unui set de valori pe care școala să le promoveze, valori ale comunității în care ea funcționează.

Experiența de 15 ani pe care o avem promovând serviciul în folosul comunității ca instrument de învățare în cadrul cluburilor de inițiativă comunitară IMPACT, deschise acum în 130 de școli la nivel național, ne face să credem în reușita acestui demers, care-și propune să conecteze întreaga școală, nu doar un grup de elevi, la comunitatea în care funcționează.

Obiectivele majore ale proiectului sunt:

1: Construirea unei rețele de școli comunitare prin selectarea și sprijinirea unui nucleu inițial de 30 de școli pilot;

2: Dezvoltarea capacității celor 30 de școli de a se autoevalua și a-și proiecta dezvoltarea instituțională utilizând Standardele Internaționale de Calitate ale Școlilor Comunitare;

3: Dezvoltarea capacității interne a Fundației Noi Orizonturi de a susține și promova mișcarea de școli comunitare în România;

4: Diseminare, advocacy, dezvoltarea de parteneriate și participarea la rețele internaționale.

Standardele unei școli comunitare se stabilesc în timp, pentru că doar experiența poate demonstra ce funcționează și ce este potrivit pentru o anume zonă. Dar pentru că este firesc să avem din start anumite obiective, ne ghidăm după STANDARDELE ȘCOLII COMUNITARE, așa cum au fost formulate de International Centre of Excellence for Community Schools. Detalii aici: standardele SC

Îți trebuie un sat întreg să crești un copil. În sistemul pe care ni-l dorim, comunitatea locală se va uni în jurul școlii și își va asuma responsabilitatea pentru această instituție vitală dezvoltării ei.

Acest proiect este implementat de Fundația Noi Orizonturi cu sprijinul financiar al Fundațiai Charles Stewart Mott și al altor finanțatori.