Prima întâlnire a viitoarelor școli comunitare și argumentul din Limba, județul Alba

60 de directori și reprezentanți ai consiliului de administrație din 30 de școli se întâlnesc în perioada 22-24 septembrie la Cluj, pentru a-și împărtăși experiența legată de conectarea școlilor și a comunităților, pentru a discuta despre valorile și managementului unei școli comunitare și pentru a învăța cum să identifice resurse folositoare în comunitate și cum să atragă suport pentru școlile lor.
Cele 30 de școli sunt din județele Arad, Cluj, Timișoara, Caraș-Severin, Hunedoara, Maramureș, Bistrița Năsăud, Harghita, Brașov, Dâmbovița, Bacău, Călărași, Constanța, Tulcea, Galați, Iași, Suceava și Neamț, plus municipiul București și au fost selectate dintr-un total de peste 80 de școli care au aplicat pentru proiectul „Școli conectate la comunitate” al Fundației Noi Orizonturi, care își propune să pună la punct prima rețea de școli comunitare din România.
De ce este importantă această inițiativă? Pentru că vrem să redăm școala comunității în care funcționează; să-i facem pe tineri să respecte trecutul și prezentul oamenilor în mijlocul cărora trăiesc și să-și croiască viitorul astfel încât să se potrivească și acolo, în locul în care s-au născut.
Credeți că este imposibil? Am găsit recent un articol care arată nu doar că se poate, ci că este chiar necesar:
„Un sat din Alba cu 150 de suflete a ajuns un exemplu despre modul în care o mică comunitate se gospodăreşte singură. Sătenii au format o asociaţie cu ajutorul căreia organizează evenimentele de suflet ale localităţii, îi ajută pe semenii care au nevoie şi chiar realizează mici investiţii necesare pentru bunul mers al comunităţii (…).
646x404
Odată cu trecerea anilor, asociaţia şi satul s-au dezvoltat şi au înfiinţat noi activităţi recreative care sunt organizate în fiecare an: concursul de pescuit, ziua pricolicilor („pricolicii” este termenul prin care se defineau „limbenii” din timpuri mult mai vechi, un fel de eternizare a faptului că se trag direct din vechii daci), petrecerea în căminul cultural a revelionului, a zilelor onomastice, hodăiţa (alungarea spiritelor rele prin aprinderea de focuri pe câmp la sfârşitul iernii), borbolatiţa, colindatul în ajunul Crăciunului şi multe altele. Din activitatea asociaţiei nu lipseşte nici şcoala, care are un rol foarte important în comunitate. În fiecare an, în cadrul activităţilor din săptămâna Şcoala Altfel, elevii desfăşoară muncă de cercetare pentru a cunoaşte istoria şi tradiţiile satului”.
Citiți mai mult aici.
Revenind la trainingul organizat de Fundația Noi Orizonturi la Cluj, acesta va fi condus de Chris Jones, directorul executiv al International Centre of Excellence for Community Schools, asistată de facilitatori locali care vor lucra ulterior cu școlile.
La întâlnire vor participa și Serban Iosifescu, președintele Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar și Simona-David Crisbasanu, coordonatorul proiectului Educație prin coaching și co-fondator al Coaliției pentru Educație.
Mai multe despre proiectul „Școli conectate la comunitate” găsiți aici.

Elevi de serviciu în folosul comunității – povestea unui succes

Cluburile IMPACT de inițiativă comunitară pentru tineri, deschise de Fundația Noi Orizonturi în peste 130 de școli din România au fost provocate să promoveze învățarea prin proiecte de serviciu în folosul comunității și voluntariat pe parcursul Școlii Altfel 2016. 45 de cluburi au câștigat câte o finanțare de 400 de lei să-și implementeze proiectele (cu sprijinul Ciclaton și Rotary Visio Cluj-Napoca) și alte șase cluburi și-au pus în practică ideile cu fonduri proprii.Noi Orizonturi - Raport Rotary Cliclaton R copyDomeniile de intervenție la nivelul comunităților locale au fost la alegere, cu condiția ca în proiecte să fie implicați și alți elevi și profesori din școală. Finanțarea a fost asigurată de clubul Rotary Visio Cluj-Napoca, o organizație de profesioniști din diverse domenii care, asemeni impacților, își pun împreună resursele pentru a dezvolta proiecte de serviciu în folosul comunității și Ciclaton, primul eveniment ciclist de strângere de fonduri din România dedicat exclusiv susținerii educației. Una dintre cele mai mari realizări ale acestui proiect este că, în medie, cluburile IMPACT au dublat sumele primite ca finanțare.

Șase din cele 51 de proiecte realizate de impacți au ajuns în faza națională a competiției „O activitate de succes în Școala Altfel”, susținută de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice. De altfel, Ministerul Educației a inclus competiția „Elev de serviciu în folosul comunității” în Calendarul Activităților Educaționale Naționale pe anul 2016. Dincolo de aceste recunoașteri formale, proiectele impacților au dus la rezultate concrete și lecții valoroase pe care le luăm cu noi, până la următoarea ediție:

  • Un parc în comuna ieșeană Lunca Cetăţuii
  • O sală pentru activităţile extraşcolare într-o şcoală din Găeşti
  • Coridoare puse la punct într-o școală din Petroşani
  • Sală de joacă la secția de pediatrie a Spitalului din Lupeni
  • Grădini aranjate în șase școli din Galaţi, Iaşi, Constanţa şi Cluj-Napoca
  • O seră în curtea şcolii gimnaziale din Mintiu Gherlii
  • 3.868 de persoane se bucură de spaţii publice mai curate
  • 1.298 elevi au făcut sport şi au învăţat despre un stil de viaţă sănătos
  • 750 de elevi au învăţat să ofere primul ajutor
  • 516 elevi din cinci școli au beneficiat de programe educaţionale realizate de elevii din IMPACT
  • 440 de tineri au participat la programe de orientare în carieră
  • 348 de vârstnici şi copii orfani, cu dizabilități sau bolnavi au fost sprijiniţi cu donaţii în bani, alimente, jucării, îmbrăcăminte şi timp petrecut alături de ei

„Am învățat să ne valorificăm resursele umane locale, să apreciem mai mult pe cei ce au muncit să ajungă să facă ce fac și să fie ce sunt… am învățat că o meserie e ceva esențial”, Arnăutu Denisa, membru Club IMPACT Ţibăneşti, Iași

„Nici o activitate nu m-a impresionat atât de mult ca momentele de lectură de la spital, acolo unde copiii erau în așteptarea unei persoane care să le mângâie suferința. Nu voiau să mai plecăm, le-a plăcut foarte mult! Abia aștept să revin cu noi povești!”, membru club IMPACT Vasiliada, Iaşi

“Am rămas impresionată să văd că membrii IMPACT sunt ca o familie; aceşti colegi m-au învăţat să comunic, să lucrez în echipă şi să am încredre în mine şi în ceilalţi”, Dana, voluntar implicat în proiectul Clubului IMPACT InfoPet Petroşani, Hunedoara

„Am fost uimită să văd atâta dedicare, organizare, coordonare, sincronizare într-un grup format din copii” – Cristina Iorga, profesor Clubul Copiilor, despre proiectul clubului IMPACT CNVS, Găești, Dâmbovița

Succesul acestei competiții ne-a făcut să sperăm că suntem tot mai aproape de ziua în care învățarea prin proiecte de serviciu în folosul comunității va fi la îndemâna fiecărui elev din România!

Școală și incluziune – fiecare copil contează!

de Maria Kovacs, manager proiect Școli Conectate la Comunitate

Mă gândesc  la câteva școli (dintr-o localitate din România) unde, cu participarea unor organizații neguvernamentale și – într-o anumită măsură – a direcției de asistență socială, s-au făcut eforturi foarte mari pentru a integra un număr relativ mic de copii (circa 10), de vârstă școlară mică, proveniți din familii extrem de sărace, marginalizate din toate punctele de vedere imaginabile. În acest proces erau implicate multe persoane – fiecare cu un rol mai mult sau mai puțin clar în sprijinirea participării școlare și a învățării copiilor în cauză. Nu e de mirare că deseori apăreau sincope în colaborarea lor. Au existat succese – poate mărunte – percepute ca atare la diferite momente ale acestui proces anevoios de către adulții implicați. Din perspectiva altora, însă, pe un alt orizont de timp, procesul – suspendat parțial – s-a soldat cu eșec (la această oră un număr mult mai mic de copii se află în continuare în acele școli, deși, după câte se știe, ei merg în continuare la școală). Ce putem învăța din experiența percepțiilor diferite și a provocărilor cărora le-au făcut față părțile implicate?

Este foarte evident că un proces de incluziune socială a putut demara doar în condițiile în care conducerile școlilor respective erau extrem de dedicate cauzei și perseverente, pregătite de acțiune pe mai multe planuri, neclintite în crezul că în joc este viitorul unor copii. Pentru directori, procesul prin care au trecut a fost ocazie de învățare despre conlucrarea cu profesorii din propriile școli (deseori cea mai grea lecție), colaborarea cu organizații neguvernamentale (intențiile bune și deschiderea nu sunt suficiente), cu inspectoratul școlar (un hățiș de proceduri – nu neapărat eficiente – și asumarea limitată); comunicarea cu părinții (atât ai copiilor integrați, cât și ai copiilor din clasele în care se încerca integrarea lor); facilitarea comunicării între toate părțile implicate și … lista ar putea continua. Directorii s-au simțit provocați până la maxim, deseori singuri în încăpățânarea de a pune pe primul plan copiii – copiii tuturor părinților. Profesorii s-au simțit supraîncărcați de așteptările față de performanța lor didactică – atâția copii diferiți, necesitând atât de multă individualizare a învățării pentru a acomoda nevoile fiecăruia. Părinții s-au simțit nedreptățiți – diferite categorii de părinți din diferite motive. ONG-urile frecvent s-au simțit copleșite de situație.

Cauza incluziunii sociale într-o școală este demnă de toate eforturile necesare pentru depășirea acestor sentimente. Convingerea fermă că fiecare copil contează, că aceeași măsură nu se potrivește pentru toți, că doar comunicând și conlucrând constructiv, armonizându-ne eforturile putem depăși barierele din calea incluziunii ne oferă firul roșu pe parcurs. Performanța unei școli publice ar trebui să fie măsurată prin capacitatea sa de a șterge diferențele care rezultă din situația socio-economică a familiilor copiilor.

postare 1 iul

Fundația Noi Orizonturi dorește să vină în sprijinul școlilor comunitare care se angajează pe calea incluziunii sociale. Pentru a vă informa despre proiectul Școli conectate la comunitate, în care promovăm incluziunea socială, vă invităm să accesați pagina web a Fundației Noi Orizonturi.

Școală pentru toți cei care au nevoie de ea

„Am aflat că tații a cinci copii din școala noastră urmează să plece la lucru în Irlanda. Unul e chiar fost elev și parcă îmi amintesc că la școală a învățat franceza, ca primă limbă străină, nu engleza. Oare cum se descurcă cu engleza? Am putea să le oferim acestor persoane ajutor cu exersarea limbii engleze,” spune directorul școlii profesoarei de limba engleză. „Doamna Ionescu a primit un calculator de la fiica ei, ca să poată ține legătura mai ușor, prin Internet, să îi trimită poze, să o vadă pe nepoțica ei, pe care nu o poate vizita uşor. Nu prea se descurcă și m-a întrebat dacă aș putea să îi recomand un elev de la gimnaziu sau de la liceu care să o ajute. Tu pe cine ai recomanda?”, îl întreabă diriginta clasei a 8-a pe profesorul de tehnologia informației.

Școala comunitară oferă servicii educaționale pentru copii, tineri și adulți din comunitate, utilizând informații din diferite surse, pentru a identifica nevoile lor de învățare și interesele lor de dezvoltare personală și încurajând învățarea intergenerațională. De asemenea, școala mediază între diverși ofertanți de servicii educaționale, de exemplu, între o organizație care oferă activități de tipul cercurilor de lectură și  scriere creativă și persoanele din școală interesate să participe la astfel de activități în timpul vacanței sau după ore. Școala apreciază contribuția altor organizații la învățarea copiilor și a adulților și, pe cât posibil, stabilește legături între aceste activități de învățare și programa școlară.

postare 29 iun

Fundația Noi Orizonturi apreciază școlile care oferă sau mediază ofertarea de servicii educaționale de calitate. FNO colaborează cu școli care mediază învățarea copiilor și tinerilor prin cluburile sale IMPACT, precum și în alte inițiative. Pentru a vă informa despre proiectul FNO Școli conectate la comunitate, în care vrem să identificăm împreună și să ne conectăm și cu alte organizații care facilitează învățarea copiilor, tinerilor și adulților în comunitățile deservite de școlile comunitare, vă invităm să accesați pagina web a Fundației Noi Orizonturi.

 

Școli comunitare în sprijinul dezvoltării sustenabile a comunității

Dezvoltarea comunitară este un proces ce reunește membrii comunității care acționează împreună și generează soluții la problemele identificate în comun. Bunăstarea comunității – din punct de vedere economic, social, cultural sau al stării mediului înconjurător – este deseori rezultanta unor astfel de acțiuni inițiate de cetățeni pro-activi care colaborează la „nivelul ierbii”. Poate că materializarea acțiunilor sunt lucrări de curățire a albiei râului care inundă repetat porțiuni din localitate, sau clădirea unei stații de autobuz acoperite astfel încât atunci când plouă, oamenii – inclusiv elevii navetiști – să nu aștepte autobuzul în ploaie, sau inițierea unei întreprinderi sociale sau repararea unor clădiri de interes public sau o pagină web de promovare a agroturismului local. Oricare să fie amploarea acțiunilor, procesul participativ este esențial pentru prioritizarea cât mai bună a problemelor de rezolvat și identificarea, precum și implementarea în comun a unor soluții sustenabile.

Într-o școală comunitară, o sală de clasă se poate transforma, după cursuri, în spațiul care găzduiește întâlniri ale membrilor comunității. Profesorii și elevii pot participa la toate procesele (de consultare, de decizie, de proiectare, de implementare) mai ales în cazul în care școala este afectată direct. Școala poate ajuta oamenii din localitate să se pregătească pentru a participa constructiv la ședințele grupului de inițiativă – de exemplu, prin oferirea unor formări specifice de dezvoltare a deprinderilor de ascultare activă. Video proiectorul școlii poate fi folosit pentru a derula mai eficient întâlnirea grupului de acțiune locală. Proiectele sau planurile de acțiune ale asociației comunitare pot fi tehnoredactate de elevi care folosesc cu ușurință calculatorul. Pagina web sau pliantul de promovare a agroturismului în localitate pot fi traduse în limbi de circulație internațională la lecțiile de limbă străină, cu implicarea elevilor.

postae luni 27 iun

O școală care este dedicată bunăstării comunității sale va găsi, cu certitudine, modalitatea de a-și aduce contribuția la dezvoltarea ei. Pentru a vă informa despre proiectul „Școli conectate la comunitate”, prin care promovăm participarea școlilor la dezvoltarea comunității, vă invităm să accesați pagina web a Fundației Noi Orizonturi.

 

Învățarea ca valoare – valoarea învățării

La nivel proverbial știm că omul, cât trăiește, învață. Este însă posibil să transpunem acest dicton, conștient, în realitate? Inițiativa Fundației Noi Orizonturi de a facilita conectarea mai bună a școlilor cu comunitățile lor este realmente o invitație la învățare: învățare prin cooperare, pe parcursul întregii vieți, a fiecăruia dintre cei care participă la „viața” comunității, în sens mai îngust sau mai larg. Asta pentru că noi credem în valoarea și în relevanța învățării pentru calitatea vieții fiecărui individ, pe de o parte, și a grupurilor de indivizi, pe de altă parte.

24 iun refacut

Învățarea este un proces social. Învățăm interacționând cu mediul, comunicând, negociind sensuri cu alte persoane, direct sau mediat. Ni se pare justificat, dezirabil, ca părintele să întrebe copilul ajuns acasă de la școală: „Ce ai învățat azi?”. La fel de justificată ar fi și întrebarea adresată adultului ajuns acasă de la fermă, de la o ședință sau de la cumpărături: „Ce ai învățat azi?”. Cu alte cuvinte, ce ai observat (nou), ce conexiuni noi s-au făcut în mintea ta (de care ai devenit conștient) ca urmare a expunerii la mediul în care ai fost? Ce vei face mai bine, mai ușor, mai profitabil, mai eficient cu o proximă ocazie ca urmare a celor „învățate” azi?

Învățarea nu se măsoară în punctaje pe care le obținem la lucrări de control, la examene naționale sau la teste de aptitudini. Învățarea autentică s-ar putea măsura în gradul de încredere pe care îl avem în claritatea unei reprezentări mintale pe care ne-am creat-o despre o idee, un proces, un fenomen. Conectarea indivizilor în procesul de învățare înseamnă că ne ajutăm reciproc să percepem ideile, procesele, fenomenele cu același grad de acuitate.

În Școli conectate la comunitate, încurajăm învățarea care ne împlinește ca persoane gânditoare, responsabile, persoane cărora le pasă, persoane care înțeleg mai bine mai multe conexiuni, persoane care conștientizează, împreună, cât mai multe implicații ale acțiunilor lor, care cred că – prin puterea acțiunilor lor negociate și armonizate – pot să își facă viața mai bună și care acționează pe baza acestui crez.

Pentru a afla cum vă puteți alătura acestui proces de învățare autentică, pe tot parcursul vieții, vă invităm să accesați site-ul Fundației Noi Orizonturi  și să ne semnalați interesul vostru până în 3 iulie 2016.

Școli conectate la comunitate: voluntariat pe bune

de Maria Kovacs, manager proiect Școli conectate la comunitate, lansat în această vară de Fundația Noi Orizonturi

Generațiile crescute în anii ‘70-80 probabil că vor rezona mai ușor cu ideile de mai jos. Vă amintiți cu siguranță cum noi, la școală și la facultate, făceam voluntariat obligatoriu. Puteam folosi această sintagmă pentru a exemplifica ce este un oximoron, dar, în rest, eu una nu chiar înțelegeam de ce, cu ce scop făceam ceea ce făceam. Ce cauză serveam … Niciunul dintre profesorii mei, nici la școala generală, nici la liceu (pedagogic sau industrial), nici la facultate – nu a dat vreun sens lucrurilor pe care le făceam – în contul timpului liber sau în contul cursurilor. Doar că, fără doar și poate, trebuiau făcute … Lucrurile drăguțe care mi-au rămas în amintire sunt adunatul diverselor fructe de pădure (care – cu toate că aveam „normă”, era distractiv până la un punct), culesul frunzelor de dud pentru viermii de mătase (ca norocul, era un dud în curtea vecinei), culesul de cireșe (ne lăsau să mâncăm cât voiam). Culesul porumbului, sortarea cartofilor nu mai erau atât de distractive.

Un episod de voluntariat deosebit de kafkian s-a întâmplat când ni s-a cerut să aducem la cantina  liceului (pedagogic, dintr-o localitate din vestul țării) doi iepuri de câmp vii. O sarcină, prin excelență, provocatoare. Nu știu dacă așteptarea realistă a celor care au gândit-o a fost ca noi, adolescenții, să prindem iepurii. Nu știu nici dacă rostul exercițiului ar fi fost să scăpăm horticultura de acțiunile distructive ale iepurilor de câmp sau să asigurăm necesarul de proteine pentru cei care mâncau la cantină – poate ambele combinate – însă știu că drumul cu cei doi iepurași (de care au făcut rost părinții mei de la un unchi gospodar, pentru că sfârșitul de săptămână petrecut acasă – o dată la circa 3 luni – era mult prea valoros ca să mă pornesc în căutare de iepuri de câmp) cu personalul, de acasă până la orașul din vestul țării, timp de circa cinci ore, mi s-a părut fără de capăt. Sărmanii scoteau sunete care atrăgeau atenția celorlalți călători. Mă jenam de ei – oare ce or fi gândit? – și în același timp mă gândeam cu groază că s-ar putea ca ghemotoacele pufoase să moară înainte să ajung la destinație. Nu mi-e ușor să asociez aceste amintiri cu voluntariatul. Mai degrabă cu supunerea oarbă de teama consecințelor.

Înțeleg că unora – date fiind și aceste experiențe – ne poate fi mai greu să apreciem voluntariatul ca experiența împlinitoare de a contribui la o cauză în care credem.

Generațiile tinere de azi însă cunosc adevăratul sens al cuvântului „voluntariat”. Știu să își aleagă și cauzele la care sunt înclinați să contribuie voluntar. Tot mai multe școli și organizații încurajează și promovează voluntariatul, inclusiv ca un mijloc de învățare, de dobândire a unor experiențe valoroase. Cu sens.

Școala comunitară pe care dorim să o dezvoltăm împreună se definește prin încurajarea și facilitarea voluntariatului eficient, prin pregătirea oferită voluntarilor, prin facilitarea unor inițiative care implică voluntariat din partea elevilor, dar și a părinților, a profesorilor. Pentru binele unor cauze în care școala crede. În beneficiul învățării din experiența directă a unor acțiuni.

22 iun refacut

La fel ca în alte proiecte pe care le desfășoară, în Școli conectate la comunitate, Fundația Noi Orizonturi promovează voluntariatul. Pentru a vă informa despre cum puteți să încurajați și voi voluntariatul în cadrul școlilor comunitare, alăturându-vă inițiativei noastre, vă invităm să accesați pagina web a Fundației Noi Orizonturi.

Părinții – partenerul nr. 1 al școlii

„Părinții nici măcar nu-și trimit copiii la școală!”, „Părinților nu le pasă ce fac copiii la școală, nici măcar nu vin la ședințe!”, „Părinții vor doar note bune!”, „Părinții au doar pretenții de la noi, dar nu ne ajută cu nimic!”, „Părinții ne amenință cu reclamații!”. Auzim multe astfel de critici la adresa părinților. Toate sunt expresii ale nemulțumirilor profesorilor sau directorilor care nu reușesc să se situeze pe aceeași lungime de undă cu părinții, care asistă neputincioși la eșecurile unor elevi și – în disperare – blamează părinții acestora.

În folosul învățării și dezvoltării copiilor, este nevoie de multă răbdare și deschidere să găsim modalitatea potrivită de comunicare și colaborare cu părinții. Aceștia s-ar putea să nu înțeleagă imediat limbajul în care le vorbim; s-ar putea să nu fie disponibili când dorim noi să-i întâlnim sau pentru activitățile pe care noi le propunem; s-ar putea să ajungă la o întâlnire organizată la școală obosiți, adresându-ne mesaje formulate într-o manieră pe care noi – cei ai școlii – nu le înțelegem imediat. Cu toate acestea, știm că părinții sunt experții în materie când ne vorbesc despre copiii lor, despre ambițiile lor exprimate acasă, dar poate că nu și la școală, despre felul în care își petrec ziua în afara școlii, despre bucuriile lor, despre supărările lor … Părinții ne dau în grijă ce au ei cel mai de preț. Trebuie să onorăm această încredere cu care ne investesc a priori.

În școlile autentic conectate la comunitate, părinții, familiile elevilor sunt primii parteneri ai școlii. De fapt, părinții sunt întotdeauna primii profesori ai copiilor lor – deseori fără să fie conștienți de acest lucru. Fără ca părinții să ne încredințeze parte din educația copiilor lor, școala nu și-ar avea rostul. La fel, este lipsit de sens ca părțile atât de mult implicate în educația copiilor – părinții și școala – să transmită mesaje contradictorii acestora.

20 iun refacut

Pentru a armoniza mesajele școlii și ale părinților, școala comunitară invită părinții să afle despre oferta educațională a școlii și să își exprime punctul de vedere propriu despre această ofertă, să învețe cum pot să își sprijine copiii mai eficient și cum îi poate ajuta școala în cultivarea talentelor copiilor. Părinții sunt sprijiniți să se implice în procesul de învățare, să contribuie cu experiențele și expertiza lor în cadrul unui parteneriat funcțional, prin care aceștia devin promotori ai educației de calitate pentru toți.

Iată argumentul unui părinte în favoarea școlii comunitare: „Îmi doresc ca școala la care învață copilul meu să fie una comunitară deoarece acest lucru oferă mai multe posibilități de dezvoltare, pe foarte multe planuri, copilului meu: învață să fie activ, să fie voluntar, să accepte diversitatea, să-i ajute pe cei din jur.”

În proiectul Școli conectate la comunitate, Fundația Noi Orizonturi sprijină școlile comunitare în vederea stabilirii unor parteneriate funcționale, constructive cu părinții. Pentru a vă informa despre cum puteți să beneficiați de inițiativa noastră, vă invităm să accesați pagina web a Fundației Noi Orizonturi

Școala: parteneri sau parteneriate?

Unele școli au o diversitate de parteneri: instituții, organizații, grupuri informale, din localitate, din județ, din țară, din Europa, din alte colțuri de lume. Unele școli au acorduri de parteneriat sau protocoale de colaborare încheiate cu o sumedenie de instituții și organizații. Care este diferența între a avea parteneri și a avea acorduri de parteneriat semnate? Un răspuns simplu este: responsabilitatea autentic împărtășită pentru atingerea scopurilor comune și rezultatele reciproc avantajoase pentru parteneri. Parteneriatul e în beneficiul realizării misiunii comune a părților.

17 iun rerfacut

Școala comunitară se implică în parteneriate care aduc rezultate dezirabile atât pentru școală, cât și pentru comunitatea pe care o deservește împreună cu partenerii săi. Parteneriatul, pentru o astfel de școală, este garanția faptului că prin cooperare, prin colaborare, rezultatele eforturilor vor fi mai bune: toți partenerii sunt în câștig. De aceea, partenerii sunt implicați în procesele decizionale, partenerii se susțin și se promovează reciproc, partenerii depun eforturi comune pentru ca fiecare să poată depăși obstacolele și se bucură împreună de reușita fiecăruia. Parteneriatul între instituții este ca prietenia între oameni.

Fundația Noi Orizonturi este în căutare de școli care doresc să intre într-un parteneriat în care împreună să punem bazele unei rețele naționale de școli comunitare, pentru a testa modele de școli comunitare funcționale și a promova conceptul de școală conectată la comunitate. Ne dorim acest parteneriat pentru un sistem de învățământ mai relevant, mai eficient, pentru un viitor mai bun al fiecăruia dintre noi.

Pentru a vă informa despre cum puteți să deveniți parteneri în inițiativa noastră numită „Școli conectate la comunitate”, vă invităm pe site-ul Fundației Noi Orizonturi.

Despre leadership și școală comunitară

Care este menirea noastră, ca instituție? Cum ne imaginăm viitorul? Unde vrem să ajungem în următorii ani? Cum vrem să ne dezvoltăm? Ce ne propunem să realizăm până la capătul acestui an școlar? Într-o școală comunitară, aceste întrebări primesc răspunsuri negociate și agreate larg de actorii din comunitate.

15 iun refacut

Caracteristic școlii comunitare este leadership-ul participativ. Liderii unor astfel de instituţii de învățământ construiesc comunitatea școlii. Sunt vizionari și viziunea lor este împărtășită: țintesc spre crearea unor comunități largi de învățare, în care toţi participă la dezvoltarea armonioasă, sustenabilă a localității. Pentru liderii școlilor comunitare, procesele decizionale sunt ele însele oportunități de învățare.

Liderii școlilor comunitare sunt buni strategi, dar în acelaşi timp și buni administratori. Își cunosc resursele, le îmbogăţesc continuu și știu cum să le folosească eficient. Sunt inovatori, pro-activi și resping expresia „nu se poate”.

Dacă recunoașteți vreun director de școală în descrierea de mai sus, înseamnă că ați identificat un posibil candidat pentru programul „Școli conectate la comunitate”, al Fundației Noi Orizonturi, prin care urmărim să promovăm conceptul de școală comunitară și să punem bazele unei rețele de școli comunitare în România. Pentru a înscrie școala în acest proces de selecție, invităm Consiliile de Administrație ale școlilor interesate să aplice până în data de 3 iulie 2016, exclusiv prin poștă electronică, la adresa maria_kovacs@noi-orizonturi.ro.

Mai multe despre „Școli conectate la comunitate” și despre oportunitatea pe care o oferim școlilor din România, pe site-ul Fundației Noi Orizonturi.