Lună: noiembrie 2015

Cum a văzut presa dezbaterea de la Cluj

„O altfel de Școală Altfel: mai puțină pierdere de vreme și mai multe activități concrete”, este titlul articolului publicat de Cristian Beligăr în cotidianul regional „Transilvania Reporter” după dezbaterea publică de la Cluj.

transilvania reporter

 

„Mie mi-ar plăcea să știu că după acest program al Școlii Altfel fiecare copil să rămână cu ceva și să zică: asta am învățat în săptămâna asta. Ca urmare, cred că acest concept trebuie să dea ceva concret copiilor și să nu fie asociat de elevi doar cu mersul la mall, cu excursii sau cu perioada de vacanță”, a declarat pentru ziar unul dintre participanții la consultări, Cornel Hoza, fondatoul asociației Beard Brothers.

Mai multe despre dezbatere puteți citi aici.

 

Reclame

Participare peste așteptări la dezbaterea de la Cluj

La prima dezbatere pe tema Şcolii Altfel, ne-am adunat la Cluj peste 70 de participanţi: profesori, coordonatori de proiecte şi programe educative, directori, elevi, reprezentanţi ai ONG-urilor, sindicate ale profesorilor, Consiliului Naţional al Elevilor, Inspectoratului Şcolar Judeţean, pentru a discuta despre propunerile pe care dorim să le îndreptăm Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

Seara a început cu câteva gânduri de încurajare a iniţiativei noastre, venite de la Gabriel Bădescu, membru în board-ul Fundației Noi Orizonturi și şef al departamentului de Ştiinţe Politice de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale comunicării de la Universitatea Babeș-Bolyai (care a găzduit dezbaterea), Cristina Rigman – director Pro Vobis şi Simona Baciu – director Transylvania College.

După prezentarea recomandărilor noastre, participanţii s-au împărţiţi în patru grupe şi au dezbătut propunerile pe care le-au considerat cele mai interesante sau care aveau nevoie de clarificare. Subiectele atinse au fost legate de Legislaţie şi Metodologie, Parteneriate strategice şi Finanţare, Promovare şi Formare. Participanţii au avut ocazia să îşi expună părerile pro sau contra și să propună soluţii alternative pentru fiecare dintre cele trei secţiuni, umând apoi întrebările de clarificare.

Dezbaterile publice au rolul de a consolida și de a îmbunătăţi documentul de poziţie întocmit de grupul de lucru „Şcoala Altfel. TOT Educaţie” (din care fac parte reprezentanţi din nouă organizaţii), pentru a ne asigura că propunerile noastre de îmbunătăţire sunt într-adevăr utile şi răspund nevoilor celor afectaţi de lipsa unei strategii de implementare a programului Şcoala Altfel.

Urmează dezbateri publice la Iaşi (10 decembrie) şi Bucureşti (17 decembrie), dar ne puteți ajuta cu păreri și sugestii şi online, completând acest chestionar: https://docs.google.com/a/noi-orizonturi.ro/forms/d/1viU9uybvucrUxR42rZf5ZMk6qv8MartpBELAKIgWC_o/viewform

Mulţumim tuturor celor prezenţi pentru contribuţiile aduse! Împreună facem o școală altfel mai bună! 😀

Participare peste așteptări la dezbaterea de la Cluj

La prima dezbatere pe tema Şcolii Altfel, ne-am adunat la Cluj 70 de participanţi: profesori, consilieri educativi, directori, elevi, reprezentanţi ai ONG-urilor, sindicate ale profesorilor, Consiliului Naţional al Elevilor, Inspectoratului Şcolar, pentru a discuta despre propunerile pe care dorim să le îndreptăm Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

Seara a început cu câteva gânduri de încurajare a iniţiativei noastre, venite de la Gabriel Bădescu, membru în board-ul Fundației Noi Orizonturi și şef al departamentului de Ştiinţe Politice de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale comunicării de la Universitatea Babeș-Bolyai (care a găzduit dezbaterea), Cristina Rigman – director Pro Vobis şi Simona Baciu – director Transylvania College.

foto 3

După prezentarea recomandărilor noastre, participanţii s-au împărţiţi în patru grupe şi au dezbătut propunerile pe care le-au considerat cele mai interesante sau care aveau nevoie de clarificare. Subiectele atinse au fost legate de Legislaţie şi Metodologie, Parteneriate strategice şi Finanţare, Promovare şi Formare. Participanţii au avut ocazia să îşi expună părerile pro sau contra și să propunp soluţii alternative pentru fiecare dintre cele trei secţiuni, umând apoi întrebările de clarificare.

foto 6

Dezbaterile publice au rolul de a consolida și de a îmbunătăţi documentul de poziţie actual, realizat de grupul de lucru „Şcoala Altfel. TOT Educaţie” (din care fac parte reprezentanţi din nouă organizaţii), pentru a ne asigura că propunerile noastre de îmbunătăţire sunt într-adevăr utile şi răspund nevoilor celor afectaţi de lipsa unei strategii de implementare a programului Şcoala Altfel.

Urmează dezbateri publice la Iaşi (10 decembrie) şi Bucureşti (17 decembrie), dar ne puteți ajuta cu păreri și sugestii şi online, completând acest chestionar.

Ideile, comentariile și propunerile apărute pe parcursul acestor dezbateri le vei putea citi pe acest blog înainte de 10 ianuarie, când vom da startul adunării de semnături în vederea susținerii petiției pe care vrem s o înaintăm Ministerului Educației.

Mulţumim tuturor celor prezenţi pentru contribuţiile aduse! Împreună facem o școală altfel mai bună!

Vrem o altfel de Școală Altfel!

În Săptămâna Altfel copilul are ocazia să-și descopere pasiunile și să învețe cum să le cultive; să facă legătura între ceea ce învață la ore și viața reală și să-și aleagă astfel conștient direcția în viață. Însă participanții de la cele patru cafenele publice organizate în 2014 de Fundația Noi Orizonturi la Iași, Cluj Napoca, București și Craiova atrag atenția că rezultatele Școlii Altfel „nu sunt chiar cele așteptate”, Școala Altfel este uneori percepută ca „o pierdere de vreme” sau o „prelungire a vacanței” (FNO, 2015).

De aceea Fundația Noi Orizonturi, cu sprijinul grupului de lucru „Școala Altfel. TOT educație”, vrea să pună pe masa Ministerului Educației și Cercetării Științifice un set de propuneri de îmbunătățire a programului Școala Altfel.

Conform grupului de lucru „Școala Altfel. TOT educație!”, rezultatele programului sunt influențate negativ de factori precum:

  • interpretarea etichetelor „altfel”/„non-formal” drept „nesemnificativ” sau „neimportant”
  • lipsa unei viziuni pe termen lung (până când vor rămâne activitățile „altfel” rupte de restul anului școlar și care sunt rezultatele dorite?)
  • existența unor școli în care întreaga responsabilitate este pasată consilierului educativ, diriginților sau profesorilor „activi” din școală, o parte dintre profesori se implicându-se foarte puțin sau deloc
  • existența unor școli în care organizarea în funcție de interesele elevilor este scăzută sau deloc
  • lipsa unor fonduri exclusiv alocate și unor soluții de susținere diferențiată a unitățile școlare din comunitățile sărace.

Perpetuarea acestor probleme va duce la adâncirea inegalităților educaționale, scăderea motivației și interesului general al unităților școlare, părinților, elevilor și comunității pentru a obține rezultate în Școla Altfel.

În viziunea grupului „Școala Altfel. TOT educație”, nu există reglementări magice care să reducă total „stresul” asociat programului. A face lucrurile „altfel” decât în restul anului școlar (activități de învățare inovatoare, mai multă colaborare cu actori din comunitate, organizarea în funcție de interesele elevilor și oferirea oportunității  de „a alege”) nu sunt posibile fără „stres”. Însă avem nevoie de reglementări care să justifice acest „stres”, să-i dea sens și să-l mențină la un nivel constructiv, generator de progres.

Grupul  „Școala Altfel. TOT educație” propune, între altele:

  1. Definirea Școlii Altfel ca program temporar și cu rezultate măsurabile, cu scopul de pregătire a unităților școlare, cadrelor didactice, comunității și părinților să integreze pe tot parcursul anului școlar activități de învățare inovatoare, activ-participative, centrate pe elev și eficiente în dezvoltarea motivației și competențelor de învățare;
  2. Îndrumarea unităților școlare să urmeze două obiective generale, conform viziunii și misiunii și valorilor lor: creșterea motivației elevilor față de învățare și dezvoltarea competențelor de „a învăța să înveți”.
  3. Acordarea permisiunii tuturor unităților școlare să aleagă perioada de organizare a programului Școala Altfel (cu excepția perioadei tezelor/ultimelor săptămâni din semestru);
  4. Inițierea unor concursuri naționale de finanțare adresate unităților școlare pentru organizarea programului Școala Altfel aplicându-se principiul discriminării pozitive pentru școlile din comunități cu dificultăți socio-economice.
  5. Îndrumarea Inspectoratelor Școlare Județene să faciliteze contexte de reflecție, schimburi de experiență și identificare de soluții pentru îmbunătățirea continuă a rezultatelor vizate de programul Școala Altfel (cafenele publice, spații deschise/open space, ProAction Cafe, mese rotunde etc.), cu ajutorul actorilor implicați (CCD, ONG-uri, grupuri informale);
  6. Îndrumarea unităților școlare să responsabilizeze Consiliul de Administrație (inclusiv reprezentantul Consiliului Local din acest for) în comun cu Consiliul Elevilor (dacă acesta din urmă există în școală) și Comitetul de Părinți de atingerea rezultatelor propuse la nivelul unității școlare pentru programul Școala

Grupul de lucru „Școala Altfel. TOT educație!” s-a constituit la invitația Fundației Noi Orizonturi după cele patru cafenele publice organizate în 2014, la care au participat peste 160 participanți (Raportul și lista participanților pot fi consultate aici), iar propunerile au fost dezvoltate pe baza nevoilor colectate din teren, studiilor din domeniu și analizelor de grup.

Până la 10 ianuarie 2016 supunem aceste propuneri dezbaterii, pentru că ne dorim să reflecte nevoile domeniului și să ofere premisele pentru o mai bună valofiricare a programului Școala Altfel! După consolidarea propunerilor, grupul „Școala Altfel, TOT educație!” le va înainta Ministerului Educației și Cercetării Științifice, cu suportul celor interesați.

Vă invităm așadar să vă spuneți părerea în cadrul dezbaterilor de la Cluj (25 noiembrie), Iași (10 decembrie), București (17 decembrie) și/sau să completați acest chestionar și/sau să ne scrieți la adresa lidia_state@noi-orizonturi.ro

În acest demers, ne bucurăm să avem susținerea și implicarea Coliției pentru Educație!

Grupul de lucru „Școala Altfel. TOT educație”:

Diana Certan (director executiv, Concordia), Ionuț Iancu (trainer Google for education Romania), Paula Ciucur (Coordonator Consiliul Județean al Elevilor Sibiu), Denis Andrei (vicepreședinte Consiliul Național al Elevilor), Cristina Gherman (director adjunct la Colegiul Național Doamna Stanca Satu Mare), Cristina Grigore (director executiv, Fundația Părinți din România), Marlena Melinescu (director executiv, C.R.O.N.O. –  Centrul de Resurse pentru Organizațiile Nonprofit din Oltenia), Laura Borbe (profesor Colegiul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca, lider voluntar IMPACT), Elisabeta Ciocan (profesor metodist, CCD Dolj).

Consultări: Maria Kovacs (ALSDGC România), Octavia Borș (Fundația Noi Orizonturi)

Consultant: Lavinia Chiburte (CeRe)

MANIFEST PENTRU ÎNVĂȚARE ÎN ȘCOALA ALTFEL

În 2016, programul „Școala Altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” va fi la a VI-a ediție. „Să acționăm pentru rezultate mai bune în Școala Altfel 2017!” este îndemnul grupului de lucru Școala altfel. Tot educație!, constituit la inițiativa Fundației Noi Orizonturi. Conform anexei la OMECȘ 4496/13.07.2015, scopul programului Școala Altfel este de a pune în valoare talentele și capacitățile preșcolarilor/elevilor prin implicarea lor în activități organizate conform intereselor și preocupărilor acestora.

Specific programului este gradul ridicat de autonomie pe care îl au unitățile de învățământ și cadrele didactice în proiectarea, derularea și evaluarea activităților – programul oferă unităților școlare posibilitatea să testeze abordări inovatoare ale învățării.  Cafenelele publice organizate de Fundația Noi Orizonturi au atras atenția asupra faptului că rezultatele Școlii Altfel „nu sunt chiar cele așteptate, Școala Altfel este uneori percepută ca „o pierdere de vreme” sau o “prelungire a vacanței” (FNO, 2015). Pentru a-și atinge potențialul, programul Școala Altfel are nevoie de o strategie de implementare îmbunătățită.

De ce acest demers:

Studiul „Școala Altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun! Evaluarea programului național de activități extracurriculare și extrașcolare 2012-2013”, realizat de Institutul de Științe ale Educației, recomandă continuarea programului: „Vocea copiilor este cel mai puternic argument pentru continuarea programului. Elevii participanți la interviuri au răspuns, cu mult entuziasm şi efervescenţă, că această săptămână de activități nonformale ar trebui să se continue şi în anii următori, tot sub apanajul bunei dispoziţii, al jocului și învățării prin joc, al ieșirii în aer liber” (Măntăluță&co, 2013: 62). Profesorii au subliniat rolul programului pentru completarea curriculumului sau pentru a răspunde nevoilor de socializare ale elevilor şi au evidențiat valoarea sa adăugată în raport cu dezvoltarea moral-afectivă a copiilor.

Același studiu semnala în 2013 faptul că succesul Școlii Altfel depinde de îmbunătățirea anumitor aspecte ale programului. Cafenelele publice organizate de Fundația Noi Orizonturi au evidențiat aceleași probleme și alte provocări cu care se confruntă unitățile școlare și cadrele didactice încă din 2011, primul an de implementare al programului. De rezolvarea acestora depinde menținerea motivației și interesului general al unităților școlare pentru a obține un impact și rezultate eficiente pentru cei aproximativ 1.800.000 de elevi, 3.000.000 de părinți și 300.000 de cadre didactice la nivel național. Într-un final, riscul cel mai mare este să-i derutăm pe elevi – astfel irosindu-le încă o șansă să-și aprofundeze interesele de învățare și să-și dezvolte motivația față de învățare.

Dificultăți și factori care împiedică programul Școala Altfel să-și atingă potențialul:

  • Implementarea programului Școala Altfel se realizează în acest moment pe baza unei anexe la OMECȘ 4496/13.07.2015 care nu include informații clare dacă programul Școala Altfel face sau nu parte din educația nonformală, mai exact, dacă este sau nu destinat atingerii țintelor curriculare (focalizat pe dezvoltarea unor abilităților și atitudinilor).
  • Prin faptul că săptămâna Școlii Altfel se suprapune cu etapa națională a olimpiadelor pe discipline se transmite mesajul că programul este o parte nesemnificativă a curriculumului la care cei performanți (olimpicii) pot să nu participe. Persistența acestei neclarități explică atitudinea anumitor directori școlari, cadre didactice, părinți sau elevi care privesc săptămâna Școlii Altfel ca „o pierdere de vreme” sau o “prelungire a vacanței” (FNO, 2015).
  • Anexa la OMECȘ 4496/13.07.2015 reglementează „mijloacele” (tipul activităților) dar nu „destinația” programului Școala Altfel: „să pună în valoare talentele și capacitățile acestora [elevilor] în diferite domenii” – este vag (acesta este rolul educației, în general). În același timp, obiectivul cadru de învățare trebuie ales astfel încât să stimuleze în continuare experimentarea activităților „altfel” și să permită exercitarea unui grad ridicat de autonomie.
  • Există nevoia de a crește motivația și de a dezvolta competențele de învățare în rândul elevilor, acest lucru este semnalat și de ultimele inițiative ale Institutului de Științe ale Educației (efectuate cu scopul de a veni în sprijinul îmbunătățirii cadrului curricular). Urmărirea acestor obiective trebuie să fie comune tuturor demersurilor educative ale școlii, dar Școala Altfel poate deveni cadrul în care acestea să fie operaționalizate și urmărite susținut la nivelul școlii.
  • Anexe la OMECȘ 4496/13.07.2015 nu include informații cu privire la viziunea, scopul și rezultatele pe termen lung ale programului Școala Altfel. Activitățile de învățare activ-participative centrate pe elev și derulate în colaborare cu membrii comunității nu se pot întâmpla numai pe parcursul Școlii Altfel și nu pot fi rupte de învățarea de pe toată durata anului școlar. Acestea pot fi prioritizate – sub forma unor activități „altfel” – în timpul acestei săptămâni, însă scopul trebuie să vizeze generalizarea lor pe termen lung. Acest lucru necesită timp și dezvoltarea graduală a capacității didactice și de management a unităților școlare. Programul Școala Altfel poate să asigure spațiu de experimentare, exersare și pregătire.
  • În organizarea Școlii Altfel, unitățile școlare din comunitățile dezavantajate socio-economic au șanse mai mici de a lucra în parteneriat cu instituții culturale și nu numai (lipsa efectivă a diverselor instituții/organizații din comunitate, distanța mare) și de a obține resurse financiare sau materiale. În anul școlar 2013-2014, 72,6% dintre unitățile școlare preuniversitare din România au funcționat în mediul rural, iar 35,6% din elevii români au învățat în mediul rural (ARACIP, 2015: 13). Dificultățile cu care se confruntă acestea duc la reproducerea inegalităților din educație.
  • În Anexa la OMECȘ 4496/13.07.2015 nu este clar specificat cine este responsabil de proiectarea, derularea și evaluarea programului. Conform participanților la cafenelele publice organizate de Fundația Noi Orizonturi, acest lucru a dus la apariția unor abuzuri în anumite școli: întreaga responsabilitate este pasată coordonatorului de programe și proiecte educative, diriginților sau profesorilor „activi” din școală, o parte dintre profesori se implică foarte puțin sau deloc (printre aceștia se află și cei care pregătesc elevii participanți la olimpiadă).
  • Anexa la OMECȘ 4496/13.07.2015 recomandă colaborarea cu actori din comunitate și încurajează autonomia unităților școlare, însă impune o anumită perioadă pentru organizarea programului, ceea ce limitează posibilitatea școlilor să coreleze programul cu nevoile lor specifice și să colaboreze eficient cu comunitatea (ex. muzee supraaglomerate și lipsa ghizilor).
  • Anexa la OMECȘ 4496/13.07.2015 recomandă organizarea activităților din Școala Altfel în parteneriat cu direcțiile de tineret și sport, cu taberele școlare, instituții culturale și științifice (institute de cercetări, instituții de învățământ superior etc.), cu poliția, jandarmeria, inspectoratele pentru situații de urgență, cu direcțiile de sănătate publică, agențiile pentru protecția mediului etc. Însă, nu există parteneriate strategice interministeriale care să susțină unitățile școlare în organizarea şi finanţarea bugetară a programului Școala Altfel.
  • Unitățile școlare întâmpină dificultăți în identificarea resurselor financiare necesare activităților din Școala Altfel – programul nu are fonduri exclusiv alocate de la buget. În studiul realizat de IȘE se precizează: „Provocarea semnificativă, care le depăşeşte procentual pe toate celelalte, se referă la asigurarea resurselor financiare (50,3%), coroborată cu asigurarea resurselor materiale (38,8%)” (Măntăluță&co, 2013: 60).
  • MECȘ/ Instituțiile de resort facilitează insuficient schimbul de bune practici între unitățile școlare (directori, profesori, Consiliul Elevilor etc). Studiul IȘE menționează, privitor la acest aspect: „Datele culese au arătat, pe de o parte, nevoia cadrelor didactice de orientare, de sprijin în proiectarea și desfășurarea activităților dedicate Școlii Altfel, […] iar pe de altă parte, existența unor bune practici, care pot fi ușor popularizate, preluate și adaptate specificului altor școli/clase de elevi” (Măntăluță&co, 2013: 62).
  • În cadrul cafenelelor publice a reieșit faptul că în unele unități școlare elevii nu sunt implicați în planificarea activităților din cadrul Școlii Altfel, ci sunt propuse activități accesibile profesorilor sau de rutină, fără o sondare a intereselor elevilor și, într-un final, fără a le da posibilitatea de a alege activitățile la care să participe pe parcursul derulării programului.
  • Competițiile județene de proiecte destinate programului Școala Altfel nu sunt echitabile pentru școlile din comunități cu dificultăți socio-economice și implică un consum ridicat de resurse pentru cadrele didactice implicate în jurizare.

Îmbunătățirea acestor aspecte va crea cadrul necesar pentru ca programul Școala Altfel să ofere posibilitatea:

  • Elevilor să-și exploreze interesele, să (re)descopere motivația de a învăța, să învețe să învețe și să-și îmbunătățească relația cu profesorii și colegii (clase/nivele diferite);
  • Școlilor/colectivului școlar să-i implice pe elevi în luarea deciziilor și să organizeze activități practice de învățare, în colaborare cu actori din comunitate;
  • Școlilor/colectivului școlar să testeze abordări inovatoare ale învățării și să le transfere în activitatea de pe tot parcursul anului;
  • Comunității să se implice în viața școlii și să contribuie la educația copiilor și tinerilor;
  • Consolidării relației dintre școală-elev-familie-comunitate.

 Propuneri:

În urma unui proces de consultare a factorilor interesați, la care au participat 160 de persoane din Cluj, Craiova, Iași și București, s-a constituit grupul de lucru Școala Altfel. Tot educație! Pornind de la nevoile din teren colectate în timpul cafenelelor publice și cu sprijinul experților din domeniu, grupul de lucru propune următoarele soluții pentru îmbunătățirea strategiei de implementare a programului Școala Altfel:

Din partea MECȘ considerăm necesare:

  1. Legislație și Metodologie
  • Clarificarea faptului că programul Școala Altfel (SA) este parte din educația formală fiind o „formă de învățare organizată şi structurată, care se realizează într-un cadru instituționalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică explicită.” Acest tip de învățare „are asociate obiective, durate şi resurse, depinde de voința celui care învață şi se finalizează cu certificarea instituționalizată a cunoştinţelor şi competențelor dobândite” (LEN, 2011, Art. 330, alin.2);
  • Definirea Școlii Altfel ca program temporar și cu rezultate măsurabile, cu scopul de pregătire a unităților școlare, cadrelor, comunității și părinților să integreze pe tot parcursul anului școlar activități de învățare inovatoare, activ-participative, centrate pe elev și eficiente în dezvoltarea motivației și competențelor de învățare;
  • Îndrumarea unităților școlare să responsabilizeze Consiliul de Administrație (inclusiv reprezentantul Consiliului Local din acest for) în comun cu Consiliul Elevilor (dacă acesta din urmă există în școală) și Comitetul de Părinți de atingerea rezultatelor propuse la nivelul unității școlare pentru programul Școala Altfel. În colaborare cu colegii, elevii și membrii comunității, fiecare profesor este responsabil să proiecteze, deruleze și evalueze activități inovatoare în programul Școala Altfel, conform obiectivelor cadru și celor specifice stabilite la nivelul școlii.
  • Să clarifice dacă Școala Altfel este centrată sau nu pe dezvoltarea competențelor civice ale elevilor – așa a fost raportat programul în raportul Eurydice (Citizenship Education in Europe 2012);
  • Îndrumarea unităților școlare să urmeze două obiective generale, conform viziunii și misiunii și valorilor lor:
  • Creșterea motivației elevilor față de învățare;
  • Dezvoltarea competențelor de „a învăța să înveți” (a se vedea și Anexa2).
  • Menținerea reglementării conform căreia în cadrul programului Școala Altfel, unitățile școlare vor derula activități de învățare centrate pe elevi și derulate în colaborare cu actori din comunitate (cunoscute și ca „non-formale”) – acestea pot fi de natură transdisciplinară, activ-participativă, experiențială, pot promova o relație profesor-elev non-ierahică și pot viza rezultate care în programele școlare sunt de regulă subsumate abilităților, valorilor și atitudinilor în detrimentul conținuturilor „impuse”.
  • Menținerea reglementării conform căreia unitățile școlare vor organiza programul Școala Altfel astfel încât să includă mai multă responsabilizare a elevilor pentru propria învățare (elevii să poată alege activitățile la care să participe în funcție de interesele individuale) și activități de reflecție asupra învățării.
  • Acordarea permisiunii tuturor unităților școlare să aleagă perioada de organizare a programului Școala Altfel (cu excepția perioadei tezelor/ultimelor săptămâni din semestru);
  • Adoptarea unei metodologii cadru care să descrie scopul, obiectivele și rezultatele vizate, respectiv să ofere recomandări privind proiectarea, derularea, evaluarea programului, respectând și încurajând autonomia unităților școlare;
  • Îndrumarea Inspectoratelor Școlare Județene să colecteze informații și documente minime, numai privind rezultatele macro ale unităților școlare raportat la scopul programului – în planificarea și evaluarea activităților derulate se vor folosi instrumente (documente) considerate cu adevărat necesare de Consiliul Administrativ în comun cu Consiliul Elevilor și Comitetul Părinților;
  • Păstrarea denumirii și a formatului de bază al programului de la un an şcolar la altul, pentru a crește gradul de încredere în stabilitatea și eficiența lui – aspect evidențiat și în studiul realizat de IȘE.
  1. 2. Parteneriate strategice
  • Încheierea unor parteneriate strategice și acorduri interministeriale cu Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, Apei și Pădurilor;
  • Realizarea unei corelaţii între rezultatele programului Școala Altfel al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Strategia de tineret 2014-2020 a Ministerului Tineretului şi Sportului;
  • Includerea unităților școlare printre structurile eligibile pentru aplicarea la concursurile județene și naționale de proiecte ale Ministerului Tineretului și Sportului & organizarea unor sesiuni de informare privind criteriile de eligibilitate și specificul concursurilor MTS & DJST;
  • Asigurarea accesului gratuit în instituțiile de resort din subordinea Ministerului Culturii, pe perioada săptămânii Școala Altfel, pentru elevi și profesori.
  1. Finanțare
  • Realizarea unei analize economico-financiare care să determine costul standard/elev sau preșcolar (și coeficienții de corecție) pentru organizarea programului Școala Altfel;
  • Ajustarea costului standard per elev/preşcolar privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor şi cheltuieli prevăzute la articolul bugetar „bunuri şi servicii” în funcție de costul standard/elev necesar pentru organizarea programului Școala Altfel;
  • Inițierea unor concursuri naționale de finanțare adresate unităților școlare pentru organizarea programului Școala Altfel aplicându-se principiul discriminării pozitive pentru școlile din comunități cu dificultăți socio-economice.
  1. Comunicare și promovare
  • Renunțarea la competiția de proiecte „O activitate de succes în Săptămâna Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”;
  • Creșterea vizibilității platformei dedicate programului Școala Altfel http://sae.edu.ro/2015/index2.php pentru toți factorii interesați de program: instituții de învățământ preuniversitar, ONG-uri, muzee, inspectorate școlare, părinții și elevii;
  • Asigurarea, pentru unitățile școlare, a posibilității de a publica pe platforma http://sae.edu.ro/2015/index2.php proiecte implementate în Școala Altfel și rezultatele aferente.
  1. Formarea colectivului unităților școlare
  • Îndrumarea Inspectoratelor Școlare Județene să faciliteze contexte de reflecție, schimburi de experiență și identificare a soluțiilor pentru îmbunătățirea continuă a rezultatelor vizate de programul Școala Altfel (de exemplu: cafenele publice, spații deschise -open space-, seminarii, mese rotunde, platformă electronică de tipul nonformalii.ro), cu ajutorul actorilor implicați (CCD, ONG-uri, grupuri informale);
  • Ghidarea echipei manageriale a școlii să identifice nevoile de formare ale cadrelor didactice, în vederea atingerii rezultatelor programului Școala Altfel (dezvoltarea motivației și competențelor de învățare la elevi; implicarea elevilor în proiectarea activităților de învățare; proiectarea, derularea și evaluarea activităților; colaborarea cu părinții și actori din comunitate în proiectarea, derularea și evaluarea activităților de învățare); să le încurajeze participarea la cursuri sau să organizeze cursuri în școală, cu întreg colectivul și să monitorizeze rezultatele obținute în urma utilizării competențelor dezvoltate la cursuri.

Anexele documentului de poziție pot fi consultate aici.

Noi orizonturi pentru tineri

Imaginaţi-vă tineri implicaţi cu adevărat în schimbarea socială. Imaginaţi-vă tineri făcând petiţii la primărie şi obţinând 1500 de semnături pentru a instala limitatoare de viteză care să protejeze vieţi nevinovate. Imaginaţi-vă tineri construind prima toaletă ecologică într-o zonă cheie a Parcului Naţional Retezat, un lucru pe care trei autorităţi responsabile din zonă l-au ignorat ani de-a rândul. Imaginaţi-vă tineri strângând bani pentru a cumpăra o vacă de lapte care să ajute un orfelinat să se auto-susţină  mai uşor. Imaginaţi-vă tineri plini de curaj, compasiune, perseveranţă, capabili să-şi definească succesul şi să-şi urmeze visele. Acum,  imaginaţi-vă că aceşti tineri ştiu să facă management de proiect, sunt orientaţi spre rezolvarea de probleme, pot lucra în echipă, au competenţe de comunicare, sunt plini de inovaţie şi creativitate. Toate acestea sunt competenţe care nu se învaţă în sistemul actual de învăţământ.Cu alte cuvinte, vă puteţi imagina ca în România să aibă loc o dezvoltare reală? Vă puteţi imagina cum tineri din această nouă generaţie sunt capabili să rezolve probleme, capabili de compasiune, capabili să-şi investească energiile şi abilităţile în proiecte antreprenoriale pentru binele comun? Dacă vă puteţi imgina acest lucru, tocmai v-aţi imaginat realitatea aşa cum este – activitatea Fundaţiei Noi Orizonturi.

Fundaţia Noi Orizonturi (FNO) derulează programe de educaţie nonformală la nivel naţional şi internaţional, adresate cu precădere tinerilor cu vârste cuprinse între 12 şi 18/19 ani.

Fundaţia Noi Orizonturi a creat două inovative programe de educaţie nonformală pentru tineri: Programul VIAŢA (o tabără de educaţie prin aventură în staţiunea Straja) şi Programul IMPACT (o reţea naţională de Cluburi de Iniţiativă Comunitară pentru Tineri). Pedagogia folosită de FNO în programele sale include serviciul în folosul comunităţii şi educaţia prin aventură. În 2006, Fundaţia Noi Orizonturi a primit diploma de excelenţă din partea Autorităţii Naţionale pentru Tineret, ca recunoaştere a meritelor Programului IMPACT, iar la Gala Premiilor în Educaţie 2010, a primit premiul doi la secţiunea „ONG-ul anului în domeniul educaţiei” pentru excelenţa programelor educaţionale dezvoltate.

Prin proiectul „Educaţia nonformală. TOT educaţie!” (din care face parte campania de advocacy „Școala Altfel. TOT Educație!”) ne dorim să creăm un dialog sănătos între cei care au arătat că pot susţine educaţia nonformală: ONG-uri, reprezentanţi ai sistemului de învăţământ, Ministerul Educaţiei, asociaţii de părinţi, companii. Pornind acest dialog, ne dorim ca la finalul proiectului să obţinem cel puţin o propunere de schimbare legislativă sau de politică publică, în ce priveşte recunoaşterea şi susţinerea educaţiei nonformale în România.

Un prim pas l-a reprezentat organizarea a patru cafenele publice în Craiova, Bucureşti, Cluj şi Iaşi la care au participat 160 de persoane. Discuţiile au pornit de la nevoile sesizate în „Raportul de analiză şi recomandări pentru dezvoltarea unei politici publice şi a unei strategii pentru susţinerea educaţiei nonformale în sistemul educaţional”, realizat de Lector Dr. Oana Moşoiu şi publicat în 2013 cu sprijinul Romanian-American Foundation, printre care: susţinerea dezvoltării de mecanisme şi instrumente de finanţare pentru activităţi de educaţie nonformală; recunoaşterea activităţilor prestate de profesori în sistemul de recompense al sistemului educaţional; abordarea mecanismelor de asigurare a calităţii în educaţia nonformală; recunoașterea abilităților dezvoltate prin intermediul educației nonformale.

În urma acestor cafenele, 24 de actori în domeniu au creat grupuri de lucru pentru realizarea a trei documente de poziţie pe temele de intervenţie ce vizează: profesorii, rezultatele educației nonformale și Școala Altfel. În urma acestor demersuri am decis să abordăm Ministerului Educației și Cercetării Științifice (MECȘ) cu un prim subiect: programul Școala Altfel.

Documentul de poziţie dezvoltat de către grupul de lucru „Şcoala Altfel. TOT educaţie!”, propune o serie de recomandări pentru o mai bună implementare şi valorizare a programului. Aceste recomandări fac referire la: Legislație și Metodologie, Parteneriate strategice, Finanțare, Comunicare și promovare, Formarea colectivului unităților școlare.

Până în 10 ianuarie 2016 supunem aceste propuneri dezbaterii, pentru că ne dorim să reflecte nevoile domeniului și să ofere premisele pentru o mai bună valofiricare a programului Școala Altfel. După consolidarea propunerilor, grupul „Școala Altfel, TOT educație!” le va înainta MECȘ, cu suportul celor interesați. Dezbaterile publice se vor organiza la Cluj (25 noiembrie), Iași (10 decembrie), București (17 decembrie), dar așteptăm sugestii și în online, prin completarea formularul de feedback de pe blogul campaniei: scoalaltfel.wordpress.com, sau pe e-mail la adresa lidia_state@noi-orizonturi.ro.

Mişcarea de Tineri IMPACT, implicată în campanii de advocacy

Pentru că educaţia nonformală a arătat nu de puţine ori cum reuşeşte să implice tinerii în rezolvarea problemelor comunităţii, proiectul „Educaţia nonformală. TOT educaţie!” îşi propune să fie şi o oportunitate prin care 450 de adolescenţi – membri ai Mişcării de Tineri IMPACT – să îşi poată dezvolta competenţe în domeniul avocacy.

În acest context, membrii ai Cluburilor IMPACT din 11 localităţi din ţară au implementat 18 proiecte de advocacy, pentru care voluntarii IMPACT au implicat direct aproximativ 14.145 de cetăţeni. Împreună au adunat  10.566 de semnături pentru petiţiile lor, au colaborat cu 51 de parteneri locali. Numărul estimat de beneficiari se ridică până la 325.000.

În urma realizării acestor proiecte s-a realizat şi volumul „Tinerii sunt vocea comunității”, care conține poveștile campaniilor de advocacy derulate de impacți.