Școală-familie-comunitate, o relație spre binele elevilor

În România, conceptul de „școală comunitară” este prea puțin cunoscut. Deși, în esență, standardele de evaluare externă prevăd ca școlile să demonstreze practici specifice în ceea ce privește mai ales legătura cu comunitatea și implicarea părinților, calitatea acestora este prea puțin discutată. Încă nu pare clar cum anume contribuie această legătură la progresul de învățare al elevilor sau cum ne poate ajuta să ne asigurăm că elevii realmente învață lucruri relevante și utile la școală; să reducem absenteismul; să combatem abandonul; să-i facem pe elevi să se simtă atrași și atașați de școală; să transformăm părinții în aliați; să co-interesăm școala să fie preocupată de învățarea tuturor membrilor comunității etc.

luncacetatuii-scoalaaltfel-41

În cadrul proiectului Școli conectate la comunitate, Fundația Noi Orizonturi și-a propus să promoveze conceptul de școală comunitară și să identifice practici promițătoare în acest domeniu. Scurta recenzie de mai jos sperăm să contribuie la mai buna înțelegere a acestui concept.

De Cătălina Rentea, coordonator proiect Școli conectate la comunitate

Articolul „Community Schools: What we know and what we need to know” a fost publicat în 2016 pe platforma SAGE (furnizor internațional de conținut inovator, de înaltă calitate, care publică anual peste 1.000 de reviste și 800 de cărți). Studiul realizat de Marieke Heers, de la Swiss Centre of Expertise in the Social Scieces (FORS); Chris Van Klaveren – de la VU University of Amsterdam, Maastricht University, Wim Groot – de la Maastricht University; Henriëtte Maassen van den Brink, de la Maastricht University, University of Amsterdam, explorează conceptul de școala comunitară și analizează rezultate obţinute în școli comunitare (în termeni de performanță școlară, părăsirea timpurie a școlii și comportament riscant) prin prisma a trei factori cheie: cooperarea cu alte instituții, implicarea părinților și activitățile extracurriculare.

Analiza s-a derulat în trei etape:

–  definirea conceptului de școală comunitară, apelând la surse care prezintă un mare grad de încredere și analiza celor trei factori cheie în relație cu rezultatele așteptate în urma implementării lor;

– evaluarea efectelor produse în școala comunitară în relație cu cei trei factori cheie;

– analiza modului prin care școlile comunitare și-au atins scopurile propuse în dorința de a crește performanța școlară, de a scădea rata de părăsire timpurie a școlii sau / și de a reduce incidența cazurilor de comportament riscant în rândul elevilor. Această parte a studiului se bazează pe meta-analiza a 6 studii experimentale sau cvazi-experimentale și 51 de studii empirice (50 de studii conțin date despre SUA, iar 7 conțin date din alte țări).

Din definirea școlii comunitare am reținut câteva idei importante. Școlile comunitare au conștientizat faptul că școlile obișnuite nu pot, de unele singure, să asigure un mediu optim pentru dezvoltarea copiilor și a familiilor din care aceștia fac parte. De aceea, s-au îndreptat spre colaborarea cu organizații externe, implicarea activă a părinților în viața școlii și organizarea de activități extracurriculare.

Cu cât o școală dispune de mai mai multe resurse, organizează diverse activități, implică mai mulți factori, cu atât mai mult este probabil ca acea școală să-și atingă obiectivele (fie prin dezvoltare de noi programe, investiții în dotările școlii, pregătirea personalului etc).

Implicarea părinților este prezentată sub multiple forme, cum ar fi implicarea în diverse activități din școală, vizite la domiciliul familiilor din partea personalului școlii, discuții ce au loc acasă între părinte-elev despre școală și educație, părinți implicați în organizații de părinți și profesori.

Gradul de implicare a părinților diferă în funcție de statutul socio-economic. Părinții cu un statut socio-economic scăzut sau cei din familii considerate marginalizate (din punct de vedere etnic, social, economic, religios, cultural etc.) se implică/sunt implicați mult mai puțin în viața școlară. Acest lucru se întâmplă din cauză că acești părinți sunt percepuți din start ca având un „deficit”. În aceeași măsură, și ei ajung să considere că nu își au locul în viața activă a școlii, pe lângă restul părinților care au statut socio-economic mai ridicat decât al lor. Drept urmare, implicarea lor în procesul educațional poate fi dificilă. Acest lucru poate fi din cauză că părinții se simt intimidați sau au avut experiențe negative legate de orice modalitate de participare școlară. Studiul a constatat că părinții sunt mai mult dispuși să se implice în viața școlara/ să viziteze școala dacă aceasta pune la dispoziție servicii precum cele medicale, psihologice sau asistență socială.

Școlile comunitare creează punți către familiile marginalizate și le privesc ca pe resurse valoroase pentru școală (cultural, lingvistic, religios etc.), și nu ca pe niște „părinți problemă”.

Activitățile extracurriculare sunt percepute a fi de interes și mai mult accesibile elevilor ce provin din familii cu statut socio economic ridicat. Cercetătorii au arătat că în comunitățile cu statut socio economic scăzut există o lipsă a oportunităților de implicare în activități extrașcolare. Cu toate acestea, elevii care provin din familii sărace au o nevoie mai mare de implicare în activități extracurriculare, iar rezultatele implicării lor sunt mult mai observabile, deoarece aceste tipuri de activități sunt generatoare de noi și noi experiențe de învățare, cu impact mai mare și pozitiv asupra vieții și educației acestor elevi, spre deosebire de elevii care provin din familii cu statut economic ridicat, care beneficiază oricum de mai multe experiențe de învățare și acces la programe educative.

În etapele de evaluare și analiză a modului în care prin cele trei acțiuni principale (cooperarea cu alte instituții, implicarea părinților și activitățile extracurriculare) școala comunitara își atinge scopul (creșterea performanței școlare, prevenirea părăsirii timpurii a școlii și a comportamentului riscant) studiul a constatat următoarele:

  1. Cooperarea între școli și alte instituții și servicii externe are o influența pozitivă în ceea ce privește îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor, scăderea gradului de părăsire timpurie a școlii și reducerea/prevenirea comportamentului deviant. Prin punerea la dispoziția elevilor și familiilor acestora accesul la servicii de sănătate, comportamentul riscant este prevenit în mare măsură. Prin buna colaborare între școală, familii și comunitate elevii nu mai sunt tentați să lipsească de la ore.
  1. Implicarea părinților este un predictor mai bun în ceea ce privește creșterea performanțelor școlare, spre deosebire de statutul socio-economic al familiei. De asemenea, implicarea familiei în contextul de acasă, grija părinților dacă copiii și-au făcut temele, ghidarea copiilor, informarea cu privire la materiile și nivelul la care se află copiii lor, sunt mai importate, dau rezultate mai multe, comparativ cu părinții care își arată implicarea doar prin faptul că vizitează școala sau se informează direct de la școală.

În ceea ce privește relația implicării familiei și reducerea absenteismului, s-a observat că mai mulți elevi tind să fie mult mai implicați în activitățile școlii și să se identifice mai mult cu școala dacă și părinții lor se implică în activitățile școlare.

Grija constantă a părinților asupra activităților în care sunt implicați copiii lor și supravegherea îndeaproape a lor este corelată cu niveluri scăzute de comportamente riscante.

  1. Multe studii arată că implicarea elevilor în activități extracurriculare este asociată puternic și cu creșterea performanțelor școlare, în special pentru elevii din clasele primare. În ceea ce privește scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii sau absenteismul, părerile cercetătorilor sunt împărțite – există o asociere pozitivă între cele două, însă asocierea nu se datorează activităților extracurriculare în sine, ci angajamentului pe care elevii îl au pentru școală prin intermediul rețelelor sociale.

Cât despre comportamentul riscant, implicarea în activități extracurriculare îl reduce, prin prisma faptului că acestea îi țin pe elevi ocupați și activi – nu simt nevoia de implicare în activități periculoase, elevii având alte priorități, alte subiecte/activități de interes.

Majoritatea studiilor recenzate au fost realizate pe comunitatea Harlem`s Children Zone (Harlem, New York) și arată o bună corelație între cele trei activități principale  pe care școlile comunitare le dezvoltă pentru a-și atinge obiectivele. Obiectivele principale ale fiecărei școli/comunități participante la studiu au fost creșterea performanțelor școlare, reducere/prevenirea părăsirii timpurii a școlii și reducerea/prevenirea comportamentelor riscante. Conform analizelor făcute, există argumente puternice că implicarea părinților, cooperarea între instituții/comunități/servicii externe și implicarea elevilor în activități extrașcolare sunt elemente cheie de care fiecare școală care își dorește să devină, să se dezvolte ca școală comunitară ar trebui să țină cont și să le vizeze strategic pe termen scurt, mediu și lung.

***

Gândiți-vă la contextul în care în România încercăm să încurajăm dezvoltarea școlilor comunitare. Știind că atragerea părinților din mediile cu statut socio-economic scăzut și combaterea abordării în care acești părinți sunt priviți ca având un „deficit” (a fi o problemă) dau cele mai bune rezultate, ce exemple bune de implicare a părinților cunoașteți în țara noastră?

Dacă nu cunoașteți astfel de exemple, ce demersuri credeți că ar fi fezabile, că ar da roade, mai ales în clasele din ciclul primar, care au o importanță majoră pentru parcursul educațional ulterior al elevilor?

Articolul original se găsește aici: http://journals.sagepub.com/doi/abs/10.3102/0034654315627365

Anunțuri

Un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s