Când devine un tabel instrument preferat de învățare

Text de Laura Borbe, profesor la Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Cluj-Napoca și specialist programe educaționale la Fundația Noi Orizonturi

Acum ceva timp am participat la o întâlnire de lucru în organizaţie unde am utilizat o metodă, numită CANVAS, pentru a ne putea construi o strategie organizaţională  pe termen mediu. Nu sunt prea deschisă le modele tabelare, dar acest model m-am atras pentru că îţi poţi vedea gândurile cum se plimbă de la o întrebare la alta şi, fascinată de acest proces vizibil, m-am întrebat dacă nu aş putea folosi cumva schema aceasta şi la şcoală.

canvas1

Am operat câteva modificări semnificative şi a rezultat schema de mai jos.

2.Ce ştim deja? 4.Rezolvare 1. Întrebarea declanşatoare
3.Ce informaţii să căutam?

   3.1 Unde?

   3.2 Cum?

   3.3 Cine?

   3.4 Până când?

5. Răspuns

*  Numerele semnifică ordinea în care se deplasează gândul= 1, 2, 3, 4, 5; dacă într-o primă etapă nu se ajunge la răspuns, procesul se reia cu 2, 3, 4, 5.

* Numerele 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 permit organizarea şi asumarea responsabilităților pe grup sau individuale.

Am aplicat-o la două discipline diferite, economie şi logică.

La economie, întrebarea declanşatoare utilizată a fost: „Oare aş putea trăi fără bani?”. La întrebarea 2 am propus un brainwritting pe echipe şi au rezultat vreo 15-20 idei drăguţe despre bani şi fericire şi o constatare, nu avem suficiente informaţii pentru a răspunde la această întrebare. În consecinţă, pasul următor a fost să formulăm întrebări care au umplut cutiuţa 3: ce sunt banii, când au apărut, de ce au apărut, ce forme sunt, ce rol au, de câţi bani avem nevoie într-o economie, de unde vin banii, cum putem economisi sau înmulţii bani etc. Pe grupe, elevii au preluat din întrebări şi s-au dus să cerceteze, pe site-uri, la bănci, reviste… chiar şi din manual sau dicţionare. Am utilizat schema şi pentru rezolvarea de probleme la economie, unde la 1 elevii completau cu ce se cere în problemă, la 2 cu ce se dă în problemă, la 3 ce formule, legi reguli trebuie cunoscute pentru a rezolva problema, la 4 rezolvarea, la 5 răspunsul.

La logică (debut capitol logică simbolică), întrebarea declanşatoare a fost: „Cum ne putem da seama dacă sugestia prietenului nostru este de urmat?” Am completat cu următorul exemplu: „Dacă înveţi, iei 10; uite, eu am luat 10, deci am învăţat”. La întrebarea 2 am constatat că nu avem decât vagi informaţii de logică matematică, adică nişte chestiii cu p, q şi 1,0 cu care nu prea ştim ce să facem. Le-am dat mici lămuriri despre ce înseamnă logica simbolică, un tabel cu simboluri şi apoi le-am dat spre rezolvare câteva propoziţii compuse, pe echipe de câte patru. Am anunţat că mergem pe modelul încercare eroare, pînă ajungem la formule. În a doua oră am exersat, urmând ca în a treia oră să introducem calculul logic.

Reacţiile elevilor:

  • la economie teme de casă rezolvate de 80% din elevi, deşi nu le-am cerut spre verificare în prima oră pe toate, pentru că ele vor fi utilizate în orele alocate unităţii de învăţare, toţi au vrut să le predea în prima oră
  • la logică am formalizat, în 30 de minute, 10 propoziţii compuse, din fiecare grup au vrut să iasă la tablă să-şi valideze rezultatele. A doua oră până şi elevul cel mai apatic mi-a solicitat feedback pe rezolvare.
Anunțuri

Un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s