Călătoria inițiatică în cetățenia economică. De unde pornim?

Text de Laura Borbe, profesor la Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Cluj și formator la Fundația Noi Orizonturi

Ce faceți când primiți un e-mail de la o instituție financiară? Cum procedați când vreți să luați un credit? Când v-ați gândit ultima dată că ați putea încheia un contract mai avantajos cu un alt furnizor de… să zicem – electricitate? La câte idei faine de business ați renunțat pe principiul că oricum nu știți „să faceți bani”?

În școală, elevii tind să reducă educaţia financiară la bani; nu par interesaţi de discipline economice fie pentru că cred că – dacă nu obţin venituri prin muncă proprie – nu au legătură cu economia, fie pentru că apreciază că profesorii – dacă nu sunt oameni de afaceri – nu pot aborda lucrurile pragmatic sau realist. De altfel, cu excepţia unor cursuri la decizia şcolii, educaţia economică se studiază doar la liceu, în clasa a X-a şi a XI-a, ceea ce face ca întâlnirea cu subiectul să fie abruptă şi relativ superficială.

Unde ar trebui să ajungem?

Child and Youth Finance International, organizație care lucrează pentru a oferi copiilor și tinerilor din întreaga lume acces la servicii financiare, pentru a spori gradul de conștientizare asupra drepturilor lor economice și pentru a le permite să își construiască activele și să investească în viitorul lor, propune un concept mai larg, cel de cetățenie economică, pe care-l găsiți explicat în acest ghid, reprodus și distribuit cu permisiunea Child and Youth Finance International.

Screenshot_1

 

Educația pentru cetățenie economică îmbină educația socială cu cea financiară și cea pentru trai economic. Pe fiecare dintre aceste direcții se pot construi activități de învățare care transgresează disciplina economiei sau a educației antreprenoriale. Astfel, școlii îi revine un rol mult mai important decât până acum în formarea unor indivizi care:

  • au o înțelegere mai bună asupra produselor și conceptelor financiare;
  • prin informare, educație și/sau urmărirea unor sfaturi obiective, dezvoltă abilități și încredere pentru a deveni mai conștienți de riscuri financiare și oportunități;
  • pot lua decizii în mod informat;
  • știu unde să caute sprijin, pentru a acționa eficient, pentru a-și îmbunătăți bunăstarea și protecția financiară.

Însă formarea unui cetățean cu o pregătire de bază în sfera economică nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe efortul profesorilor de la disciplinele economice, pentru că stă în puterea noastră, a tuturor, de a învăța împreună cu copiii.

Exemplul 1

O componentă a educaţiei pentru cetăţenie economică este cea care vizează formarea şi dezvoltarea abilităților sociale și de viață. Acestea pot fi descompuse în:

  • abilități cognitive – acele abilități pe care o persoană le folosește pentru a obține, analiza și utiliza informații dobândite prin gândire, experiență și percepții pentru a construi cunoștințe și a ghida decizii și acțiuni;
  • abilităţi personale – acele abilități necesare pentru a organiza, proiecta și realiza/obține afaceri, condiții și ambiții personale;
  • abilităţi interpersonale – acele abilități necesare pentru ca persoanele să interacționeze eficient atât direct cât și în cadrul unor instituții, prin comunicare, ascultare, muncă în echipă și leadership.

Un copil de 6-9 ani care are abilităţi interpersonale formate:

  1. Descrie cauzele și consecințele conflictelor personale și propune și inițiază acțiuni rezonabile pentru a rezolva conflictele;
  2. Dezvoltă și utilizează abilități de ascultare activă, adresează întrebări pentru a confirma sau extinde înțelegerea și demonstrează reacții adecvate;
  3. Demonstrează respect pentru nevoile altora, capacitatea de a anticipa și de a reacționa pozitiv la ele;
  4. Descrie drepturile și responsabilitățile față de alții din comunitate și le folosește pentru beneficiul personal și al altora;
  5. Dezvoltă, demonstrează și promovează respectul față de reguli și îndrumări și poate propune modificări adecvate pentru circumstanțe specifice.

Exemplul 2

A doua componentă a educaţiei pentru cetăţenie economică se referă la traiul economic. Acesta implică următoarele subcomponente:

  • Consiliere pentru carieră orientată spre piață;
  • Antreprenoriat;
  • Asigurarea ocupării unui loc de muncă;
  • Menținerea unui loc de muncă.

Un elev de 12-15 ani care învață pe subcomponenta Consiliere pentru carieră orientată spre piaţă, ar trebui să:

  1. Identifice și să ia în calcul diferite ocupații care oferă ocazia de a câștiga bani și să reflecteaze la valoarea pe care o aduce pentru sine, pentru familie și pentru societate;
  2. Dețină cunoștințe despre competențele necesare pentru a avea succes la locul de muncă și despre cum se pot dezvolta/dobândi ele;
  3. Evalueze atitudinile personale și aspirațiile în relație cu munca și să decidă ce oportunități de muncă se potrivesc cu valorile proprii individuale;
  4. Recunoască riscurile și recompensele antreprenorului/angajatului în asigurarea traiului;
  5. Dețină cunoștințe despre servicii de orientare în carieră și să apeleze la ele;
  6. Formuleze scopuri pentru carieră și să dezvolte un plan de carieră (inclusiv referitor la educație/ formare) pentru a urma opțiunile de carieră care se potrivesc cu interesele și punctele tari personale;
  7. Descrie cum își poate îmbunătăți abilitățile de a câștiga bani;
  8. Înțeleagă cum sunt plătiți oamenii pentru muncă – de ex. salariu, contract, salariu brut versus net, tip de educație etc.;
  9. Înțeleagă diferența între venit ca angajat și câștigarea banilor ca antreprenor (profit) și să enunțe o preferință pe baza unor aspirații și aptitudini, înclinații personale;
  10. Dezvolte și utilizeze o rețea profesională pentru a obține sprijin în orientarea în carieră și în căutarea unui loc de muncă.

Exemplul 3

A treia componentă a cetăţeniei economice este cea de educaţie financiară. Ea se descompune în:

  • Banii și utilizarea lor;
  • Proiectare și bugetare;
  • Risc și recompensă;
  • Peisajul financiar.

Iată ce ar trebui să dovedească un copil de 6-9 ani pe subcomponenta Risc și recompensă:

  1. Are noțiunea de trai în limitele posibilităților;
  2. Înțelege cum se pot economisi bani pentru ceva și de ce este necesar să economisești;
  3. Înțelege importanța păstrării în siguranță a banilor și a altor resurse;
  4. Înțelege că oamenii pot avea dificultăți, dacă nu au economii;
  5. Înțelege recompensa împărțirii cu alții a resurselor.

Iată că educația economică nu ține doar de disciplinele economice! Evident, aceste abilități nu se pot forma într-un an sau semestru, ci prin acțiunea concertată și planificată a tuturor profesorilor, implicând în poveste și părintii și comunitatea – prin proiecte de service learning, de exemplu.Ng2DiaqDaK64l2cgKMssmm43Kr24Uo6C4Uuw7UyOTpE

Dar cum și când poți construi o asemenea acțiune concertată?

La această întrebare am încercat să răspundem împreună cu 3 școli din țară: Colegiul Național Liviu Rebreanu din Bistrița; Colegiul Naţional C.D.Loga din Caransebeş şi Şcoala Gimnazială nr. 10, Suceava, mulțumită proiectului „Se poate și altfel”, pe care-l implementăm cu sprijinul Raiffeisen Bank Romania prin Programul de granturi Raiffeisen Comunitati 2017.

Iniţial am informat profesorii cu privire la ce înseamnă Cetăţenia economică şi le-am oferit sprijin prin furnizarea unor descriptori de performanţă pe toate cele trei componente ale cetăţeniei: educația socială, educația financiară și educația pentru trai economic.

Apoi, discutând cu profesorii şi luând în considerare nevoile şcolii şi ale elevilor, fiecare şcoală a decis să urmărească, în cadrul programului Şcoala Altfel (pentru săptămâna 26-30 martie), o subcomponentă a cetăţeniei economice.

Iată câteva exemple de indicatori: conştientizarea propriului proces de învăţare (educaţie socială/ competenţa de a învăţa să înveţi şi devoltarea abilităţilor socio-emoţionale); descrierea/construcţia căii prin care se realizează produsele/lanţul valoric (educaţie pentru trai economic); formularea consecinţelor pozitive şi negative ale deciziilor referitoare la cheltuieli (educaţie financiară şi pentru trai economic).

Dincolo de stabilirea obiectivelor, fiecare şcoală a identificat în comunitate persoane de sprijin, specialişti în domeniu sau pur şi simplu adulţi dispuşi să discute cu copiii despre consum responsabil, bani, economii etc. Pentru cei pasionaţi de subiect, şcolile propun ateliere specializate, livrate de oameni din domeniul finanţelor (Banca Raiffeisen, Sucursala Bistriţa), din organizaţii sau asociaţii de profil (Asociaţia iXperiment – http://ixperiment.ro/) sau participarea la acţiuni de fundraising și competiţii livrate de alte organizaţii.

O noutate: fiecare profesor sau echipă a fost invitat/ă să îşi determine bugetul pentru atelierele pe care le propune pentru Școala Altfel. Toate aceste date au fost centralizate de echipa de coordonare a programului, care a discutat prioritățile bugetului – adică de unde obţinem resurse pentru program şi pe ce se consumă aceste resurse.

S-a întâmplat deja ceva extraordinar: profesorul Silviu Candale, care predă Tehnologia Informației și Comunicațiilor la Colegiul Naţional Liviu Rebreanu din Bistriţa, a conceput o platformă online care permite înscrierea elevilor şi gestionarea atelierelor desfășurate în cadrul Programului național „Școala Altfel”, conform Metodologiei de organizare (anexa la O.M.E.N.C.Ș 5034 din 29.08.2016). Această platformă va putea fi achiziţionată de orice şcoală doreşte să implementeze programul Şcoala Altfel simplu și eficient (una din problemele pentru care şcolile nu optează pentru ateliere alese liber de elevi este legată de modalitatea de înscriere a elevilor la ateliere).

Şi uite cum, din dorinţa de a rezolva o nevoie din comunitatea şcolară, un profesor de informatică a ajuns în postura de anteprenor. Q.E.D!

Ghid de Cetatenie Economica

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s