Lună: mai 2018

Proiecte de service learning accesibile tuturor

Text de Anamaria Boghean, Fundația Noi Orizonturi

În România trăiesc aproximativ 800.000 de persoane cu dizabilități – cât populația din Iași, Cluj și Râmnicu-Vâlcea la un loc. Câte asemenea persoane vedeți în spațiul public? Câte au beneficiat de proiectele voastre de serviciu în folosul comunității? Câte ați văzut în public la un eveniment de-al vostru?

Adelina și Teodora de la clubul de inițiativă comunitară pentru tineri GreenIMPACT Baia Sprie au participat, la jumătatea lunii mai, la conferința „Natură și dizabilitate”, organizată la Baia Mare de asociațiile Reper21 din București (în domeniul naturii) și Esperando din Baia Mare (în domeniul dizabilității) – și EQUI SENS și Connected by nature din Franța (în domeniul terapiei cu cai și al naturii). Fetele au venit împreună cu unul din liderii clubului, Iolanda, pentru a afla cum putem să facem natura accesibilă persoanelor cu dizabilități.  La final ele au promis că vor prezenta colegilor lucrurile pe care le-au aflat și au semnat o cartă prin care se angajează să aplice la club ceea ce au învățat despre incluziunea persoanelor cu dizabilități.

Natura si handicap - Baia Mare 17 mai (1)

Vedeți multe persoane cu dizabilități în spațiul public ? Puneți-vă în locul unei persoane imobilizată într-un scaun cu rotile. Ce traseu ați alege pentru a ajunge la școală? Cum o să vă urcați în autobuz, să luați masa la un restaurant, să faceți cumpărături, să mergeți într-o excursie sau la o expoziție? Cum credeți că procedează un nevăzător dacă vrea să mănânce la restaurant? Îl roagă pe chelner să-i citească tot meniul și toate ingredientele fiecărui fel de mâncare? Impacții de la Clubul IMPACȚIIII, de la liceul clujean Onisifor Ghibu s-au gândit la asta și au lansat în 2017 un proiect de service learning intitulat Feel your city, prin care și-au propus să accesibilizeze orașul persoanelor cu dizabilități. Una dintre cele mai vizibile acțiuni ale lor a fost lansarea, în premieră, a unui meniu în Braille (limbajul în care scriu nevăzătorii) într-un lanț de restaurante din Cluj-Napoca.

Dizabilitatea nu ar trebui să decidă dacă o persoană poate sau nu se se bucure de viața publică. Societatea are datoria de a crea facilități pentru aceste persoane, iar din societate facem parte și noi, impacții!

Ce putem face pentru ca și persoanele cu dizabilități să se poată bucura de proiectele noastre de serviciu în folosul comunității? Putem începe prin câțiva pași simpli :

  1. Să ne informăm despre câte tipuri de dizabilități există (dizabilitățile sunt împărțite pe categorii: senzoriale – afectare vizuală sau auditivă; fizice – incapacitatea de a merge sau constrângeri în mișcare; intelectuale – afectare a funcțiilor intelectuale și cognitive; psihice – tulburări de personalitate, tulburări de dezvoltare, probleme de sănătate mintală).
  2. Să aflăm ce fel de persoane cu dizabilități trăiesc în comunitatea noastră. În acest sens putem apela la asociațiile care se luptă pentru drepturile persoanele cu dizabilități. Vor fi bucuroase să ne ajute.
  3. Să stabilim dacă și în ce măsură o persoană cu dizabilități poate să beneficieze de proiectul nostru. Dacă, de exemplu, avem de organizat un eveniment public, am putea să ne asigurăm că:
  • Pe parcursul desfășurării evenimentului există voluntari pregătiți să ofere sprijin unei persoane care are o dizabilitate (să conducă un nevăzător în perimetrul evenimentului; să ghideze o persoană în căruciuor către un loc optim etc.
  • Accesul la toaletă și la o sursă de apă potabilă se face ușor (o persoană în cărucior găsește mai greu un magazin cu rampă, pentru a-și lua apă în drum spre locul unde are loc evenimentul vostru).

Dincolo de aceste exemple punctuale, putem să ne luăm un agajament permanent față de persoanele cu dizabilită și să:

  1. Organizăm campanii publice de conștientizare asupra drepturilor persoanelor cu dizabilități (bibliotecă vie, flash-mob, teatru labirint);
  2. Convingem organizatorii de evenimente publice să adauge explicații în Braille (alfabet pentru nevăzători) și ghiduri auditive în materialele informative (putem sugera folosirea inovațiilor tehnologice precum aplicațiile care „citesc cu voce tare”);
  3. Facem advocacy către autorități pentru a amplasa rampe de acces în spațiile publice din comunitatea noastră.
3

Accesul la NATURA – un drept universal. Natura ne face bine tuturor. Contactul cu peisajele și cu ființele vii are efecte pozitive asupra sănătății noastre fizice și mentale. Pentru persoanele cu dizabilități, accesul la natură poate să ofere experiențe senzoriale puternice, care să-i ajute să privească mai optimist viața.

Dacă realizăm proiecte pe tema naturii, putem să contribuim și noi la bunăstarea acestor persoane. Și nu este greu! Putem să ne inspirăm din acest ghid cu activități care fac natura mai accesibilă.

Toată lumea are dreptul să se bucure de proiectele noastre, fie că este vorba despre amenajarea unui spațiu (exterior sau interior), de punerea în valoare a culturii locale (festivaluri, muzee, gastronomie), de sensibilizarea comunității cu privire la o anumită temă (natura, diversitatea umană, persoanele vulnerabile).

 

Reclame

Două roți, o farfurie și o comunitate fericită

Text de Lidia Bondiuc coordonatorul rețelei de cluburi IMPACT, deschise cu sprijinul Fundației Noi Orizonturi

Joi, 17 mai 2018. Josenii Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud.

În curtea școlii, veselie. Elevi și profesori se pregătesc de inaugurarea unui traseu cicloturistic de 8 km realizat de clubul IMPACT „Aripi în văzduh”. Peste tot – tricouri albastre: „Eu sunt de IMPACT. Care este super-puterea ta?”, inclusiv pe umerii directoarei Felicia Măjeri, care-i susține pe impacți chiar și atunci când nici ei nu mai au încredere că pot.

IMGP0028

În fața Școlii Gimnaziale Josenii Bârgăului a fost instalat un panou cu harta traseului „După deal”, care începe și se termină la școală.

Ceilalți participanți, elevi, profesori, contabila și secretara școlii, au venit îmbrăcați cum se cuvine, cu echipament de drumeție și haine de ploaie. Impacții au avut grijă se pună în bagaje saci mari de plastic, pentru cei care n-au apucat să verifice prognoza, înainte să pornească de-acasă de dimineață. Toată lumea așteaptă să se termine orele, să pornească în drumeția de inaugurare a traseului cicloturistic „După deal” marcat de impacţi împreună cu „băieții de la salvamont” Para, Crețu și Năşcuţu.

Denumit „Două roţi şi-o farfurie”, proiectul impacților a primit o finanțare de 400 de lei – bani de sămânță –  în competiţia naţională „Elevi de serviciu în folosul comunităţii 3”, pe care am lansat-o în anul Centenarului din dorinţa de a scoate la iveală comori locale cu valoare națională.

traineri.jpgÎn cadrul unui workshop de Service Learning susținut de Simona şi Cristi (foto), de la Asociația Ruralis și traineri voluntari ai Fundaţiei Noi Orizonturi, impacţii au făcut harta comunității lor, pentru a descoperi care sunt provocările dar și atuurile. La final au hotărât prin vot ideea de proiect care să scoată în evidență comorile de care se simt mândri. Au avut de ales între acțiuni de plantare și împădurire, promovarea semnificației numelor tradiționale, realizarea unui traseu de bicicletă, igienizarea cursurilor apelor, promovarea și conservarea tradițiilor, a rețetelor şi mâncărurilor tradiționale sau realizarea unui parc de relaxare pentru comunitate. Ținând cont de pasiunile și interesele lor, tinerii au optat pentru realizarea unui traseu ciclo-turistic şi promovarea rețetelor tradiționale. Chiar dacă aparent cele două obiective nu au nimic în comun, ei au găsit o variantă ingenioasă de a le îmbina.

Cum argumentează necesitatea acestui proiect? „Comuna Josenii Bîrgăului este situată într-o zonă de munte, la granița dintre Bucovina și Transilvania, aproape de pasul Tihuța. Fiind o așezare veche, atestată de la 1390, are potențial turistic, mai ales pe partea de natură, trasee, peisaje etc. Acest potențial nu  a fost valorificat așa cum merită”. Pentru a aduce cât mai mulți turiști în zona lor dar și pentru a le oferi localnicilor un context interesant de petrecere a timpului liber, ei au marcat un traseu de drumeție, accesibil și pentru bicicliștii mai aventuroși, pe o distanţă de aproximativ 8 km, punând lângă marcaje, din loc în loc, numele unor mâncăruri vechi bîrgăuane. La finalul traseului, turistul poate descoperi „comoara” culinară sub forma unor rețete detaliate cuprinse într-o revistă: ratotă, cartofi rântăliţi, plăcintă cu brânză sărată și ceapă, balmoș, găluște cu păsat… De unde această pasiune culinară? „Ce face ca țara, regiunea sau satul să fie cu adevărat frumoase și speciale? E simplu: comunitatea, oamenii, tradițiile. (…) Unul dintre lucrurile cele mai de preț pe care le are după mine Valea Bîrgăului este minunata gastronomie, simplă dar complexă în același timp. Când zic simplă, nu mă refer la faptul că este ușor de gătit și conține ingrediente mereu la îndemână. Orice preparat ați gusta de pe Valea Bîrgăului, sentimentul că ați gustat dintr-o bucată de rai, persistă”, spune Elena Ciot-Monda, o impactă de-a VII-a, în revista pe care școala a dedicat-o proiectului „Două roți și-o farfurie”, ca model de bună practică în educația nonformală.

Impacții își doresc ca traseul „După deal” să intre în circuitul turistic al zonei, să se lege cu alte trasee care deja atrag turiști, sportivi, oameni iubitori de natură, de mișcare și de mâncare tradițională românească.

La drumeția de lansare a traseului au participat peste 70 de persoane: profesori, elevi ai școlii gimnaziale, directorul școlii din comuna apropiată, salvamont-ul – care i-a vegheat pas cu pas și reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Bistrița – inspector general Camelia Tabără și inspector de sector Smaranda Florean, care au văzut evenimentul pe Facebook și și-au dorit să-și petreacă după-amiaza pe dealuri, alături de impacţi și de ceilalți drumeți. Și primarul localității, Vrâncean Nicolae, a fost prezent la eveniment, iar la final i-a invitat pe toți participanții la o petrecere câmpenească, la o cabană pe deal, cu bucate alese, realizate cu ajutorul părinților și prietenilor impacților: sarmale, gulaș cu carne de mistreț, pâine de caș, brânză, jumeri, ceapă, slănină, caș și turtă dulce.

Parcurgerea traseului nu a fost chiar așa de simplă. Elevii mai întâmpinau câte un obstacol pe care îl depășeau dacă reușeau să răspundă la întrebări de la diferite materii… limba română (Ce este o personificare? Uitați-vă la un element din natură și personificați-l), educație fizică (Unde s-au ținut prima dată Jocurile Olimpice? Unde se va ține campionatul mondial de fotbal din 2018?), geografie (Știți cum se numesc satele pe care le vedeți în vale? Ce înălțime are vârful Heniu Mare?). Profu’ de geogra, un pasionat de alegatul pe munți (nu, nu este o metaforă), le-a explicat copiilor mai multe despre specificul geografic al zonei și despre munții care stau de veghe la poalele Bîrgăului.

„Așa trebuie să fie școala – …profesorii, părintii, primăria și biserica braț la braț, cu toții trebuie să se implice în educația copiilor, ca o comunitate unită”, a spus mama unuia dintre copii, mândră nevoie mare de ceea ce au reușit impacții. „Eu nu sunt de acord că elevii și profesorii nu vor să facă nimic, nu vor să se implice în nimic… Ei au nevoie să știe că cineva este alături de ei și le oferă contextul și încurajarea necesară de a face diverse lucruri. Eu sunt și profesor de sport și ca director uneori mai întârzii la orele mele, deoarece apar tot felul de situații. În 5 minute copiii sunt în fața biroului meu, să mă cheme la oră. Când intru în curtea școlii, în fiecare dimineață, copii îmi sar în brațe. Ei au nevoie doar de cineva care să fie acolo pentru ei…”, a spus și directorul școlii gimnaziale din Bistrița Bârgăului, Viorel Popandrone, invitat și el la eveniment.

În acest proiect elevii au organizat activități de strângere de fonduri (au pregătit ceai, ciocolată caldă, prăjituri) și astfel au dublat finanțarea primită. Au făcut o vânătoare de rețete străvechi de la bunici și vecini și au decis care sunt cele mai reprezentative pentru satul lor, au marcat traseul și au lucrat îndeaproape cu experți pentru generarea hărții și pentru parcurgerea primului drum de recunoaștere: salvamontist șef echipă Horațiu Miron, voluntar salvamont Vasile Girigan. Panoul turistic cu harta instalat lângă școală, unde începe și se termină traseul a fost realizat cu ajutorul unui voluntar destoinic, Andrei Bălan. Și impacții au ținut să mai menționeze numele unor voluntari din comunitate care le-au fost alături: Augustin Bujor a ajutat la montarea panoului iar Maria Gavri, Maria Budăcan, Elena Ciot-Monda, Geta Vrânceanu și Ovidiu Verdeş au bucătărit pentru toți drumeții.

imgp0353.jpg

„La nici o săptămână de la derularea proiectului, oamenii din comunitate ne abordează adresându-ne cuvinte de laudă și încurajare pentru continuarea și realizarea pe viitor de proiecte similare. Asemenea momente îți aduc satisfacție și te impulsionează, fiind un imbold în realizarea altor activități de acest gen. Datorită succesului obținut prin derularea acestui proiect, doresc ca la cercul pedagogic care se va desfășura în școala noastră să prezint și colegilor mei de educație fizică ceea ce am realizat pentru a da un exemplu de bună practică în domeniul educației non-formale”, spune Adriana Tabără lider de club IMPACT și profesor de Educație Fizică (foto, alături de celălalt lider de club, Veronica Bălan). În urma acestor activități, elevii au devenit mai omenoși, mult mai uniți, se ajută între ei și asta reiese din comportamentul lor. Mai mult decât dezvoltarea potențialului turistic, acest proiect a reprezentat mai ales un context în care comunitatea a lucrat împreună pentru un scop comun. „Am parcurs traseul ca prin vis. Mereu cu gândul la oamenii veniți special pentru asta, mereu cu inima gata să-mi sară din piept la urcuș. A fost greu din multe privințe – și fizic, și psihic. Cu fiecare pas, îi vedeam pe ceilalți fericiți, iar povara mi se diminua. Și în cap îmi stăruia o întrebare: ce am vrut să realizăm cu acest proiect, până la urmă? Am privit în jur și răspunsul nu a întârziat să apară – am unit oameni de vârste diferite, cu ocupații diverse, copii și maturi într-o călătorie plină de sens. Am înțeles ce înseamnă a învăța. Înseamnă bucurie, bucuria de a descoperi, de a experimenta, de a împărtăși cu ceilalți idei și sentimente”, spune și celălalt lider de club, Veronica Bălan, profesor de limba română. Și pentru că poți scoate proful din școală, dar nu poți scoate româna dintr-o profă de limba română, Veronica i-a provocat la final pe elevi să scrie câte o compunere despre drumeția de inaugurare, astfel încât experiența trăită să le dezvolte și competențe de comunicare în scris 🙂

imgp0312.jpg